Sanatate

Sănătatea românească între politică și business

La prima ediție a Forumului de Politici și Mecanisme de Bussines în Sistemul de Sănătate din Europa Centrală și de Sud-Est, desfășurat la Bucureșt, dacă invitații din România, în majoritate reprezentanți ai Ministerului Sănătății sau ai Parlamentului, au insistat pe planurile de viitor și de îmbunătățire a sistemului sanitar, cei din străinătate au sesizat, la obiect, lipsurile și neconcordanțele din realitate.

Gala premiilor de excelență în medicină a deschis sesiunea de comunicări a Forumului de Politici și Mecanisme de Bussines în Sistemul de Sănătate din Europa Centrală și de Sud-Est.

Recepția de marți seara a adus un premiu special și pentru mureșeni, acordat pentru cel mai important program de sprijinire a serviciului de urgență, medicului coordonator al SMURD, dr. Raed Arafat. Pe lista premiaților s-au mai aflat reprezentanții Interamerican, BCR, Avent International și Centrul pentru politici și servicii de specialitate. Medicul Raed Arafat a fost prezentat de organizatori ca fiind “Motorul sistemului de urgență”, iar premiul i-a fost atribuit pentru forța de a coagula în jurul SMURD, autorități, voluntari și de a atrage fonduri pentru SMURD. Modest ca de obicei, medicul mureșean a mulțumit echipei sale de la Târgu Mureș.

Vorbind despre prezența mureșeană la eveniment, considerat a fi cel mai important din lumea medicală din 2006, aceasta a fost una bună. Au fost prezenți directorul CJAS Mureș, Csiki Zsuzsanna, președintele Colegiului Farmaciștilor Mureș, Iustina Vas, prof. Dr. Alexandru Boțianu, șeful Clinicii de Chirurgie II, și reprezentanți ai mai multor firme de profil din județ.

Teoria și realitatea din sistemul sanitar

Dacă invitații din România, în majoritate reprezentanți ai Ministerului Sănătății sau ai Parlamentului, au insistat pe planurile de viitor și de îmbunătățire a sistemului sanitar, cei din străinătate au sesizat, la obiect, lipsurile și neconcordanțele din realitate. Primul a luat cuvântul ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, care a expus încă o dată viitorul legislativ și modificările ce vor surveni după implementarea Legii 95/2006. Ministrul a reiterat obligativitatea asiguraților de a merge la medicul de familie pentru a-și verifica starea de sănătate. Proiectul, care va fi finalizat peste două săptămâni, va trebui aplicat de la începutul lunii noiembrie. “Noi dorim să analizăm starea de sănătate a populației. Medicul de familie va stabili analizele necesare, în fiecare caz”, a precizat Nicolăescu. Ministrul a subliniat importanța finanțării suficiente a sistemului. Nicolăescu nu s-a ținut departe de meciurile politice, astfel că s-a oferit să îi acorde lui Sebastian Bodu, președintele ANAF, lecții de economie. “Dacă Bodu dorește, cu mare plăcere”, a replicat sarcastic ministrul la adresa celui care a criticat de la început introducerea taxei pe viciu.

Uraganul Oprescu

După ce a mărturisit că este “în ziua sa bună” și că și-a “luat astăzi medicamentele”, senatorul Sorin Oprescu s-a lansat într-un atac furibund la adresa Ministerului Sănătății, cu toate că nu a făcut vreo nominalizare. “Ne-am obișnuit ca reforma sanitară să fie un never ending story” (poveste care nu se termină niciodată – în traducere n.r.), a declarat Oprescu, care a recunoscut că “niciodată sănătatea nu a reprezentat o prioritate pentru un Guvern, în ultimii 16 ani, indiferent de culoarea politică”. Oprescu a preferat să apere poziția medicilor, vorbind în numele lor, când a afirmat că “ne-am pierdut orice credibilitate în fața pacienților”. Medicul a acuzat și ipocrizia unora dintre cei care au interzis prin lege medicilor să primească sponsorizări care să se concretizeze cu prezența la un congres de specialitate în afara țării. Simpatizat pe față de toți cei prezenți pentru modul în care

și-a expus punctul de vedere, Oprescu nu s-a rezumat la discursuri, ci a declarat că “În fiecare an dispare din fondul de sănătate un miliard de euro. Legal”. În același stil, Oprescu a explicat ezitările pe care le are Eugen Nicolăescu în a defini pachetul bazal de care va beneficia, din 2007, orice asigurat: “Nu se spune despre ce e vorba pentru că tot ce va avea dreptul să primească un bolnav va fi o strângere de mână și o clismă”. Ca soluție de revigorare a sistemului sanitar, Oprescu a propus ca Fondul Național de Sănătate să fie condus de un bancher, “care să nu răspundă la butoanele Ministerului de Finanțe sau ale Ministerului Sănătății”.

Nicolăescu, criticat dur

Otmar Kloiber, secretar general al Asociației Medicale Mondiale, l-a criticat dur în lipsă pe ministrul Eugen Nicolăescu, plecat la o ședință de Guvern. Kloiber, care colaborează de ani buni cu reprezentanții sistemului medical din România, a expus câteva minusuri grave pe care le-a sesizat în utimii ani. “Ministerul Sănătății nu ar trebui să spună fiecărui spital cum să cheltuiască fiecare ban în parte”, a declarat secretarul general al AMM, care a subliniat că, în opinia sa, actuala politică a ministerului aduce mai mult a dictatură decât a ajutor de implementare a unui program de reformă. Otmar Kloiber nu a uitat să menționeze lipsa asistenței medicale de urgență din zonele rurale, lipsa funcționalității sistemului de asigurări private de sănătate, dar și autonomia pusă sub semnul întrebării a CNAS.

Cum se informatizează sănătatea

Una dintre temele intens discutate în cadrul Forumului de Politici și Mecanisme de Business în Sistemul de Săntătate din Europa Centrală și de Sud-Est a fost introducerea noțiunii de e-health în întreg sistemul sanitar. Informatizarea sistemului medical a ridicat probleme tocmai pentru că doar o parte din unitățile sanitare românești au acces la un sistem informatic și pentru că nu există încă o obligativitate a introducerii acestui mod de lucru.

Una dintre principalele întrebări a fost cea referitoare la păstrarea confidențialității pacientului în condițiile în care dosarul acestuia Ava fi disponibil în sistem. “Confidențialitatea este strict legată de identitate”, a declarat Dr. Radu Dop, vicepreședintele Asociației Medicale Române, care a oferit drept exemplu sistemul din Statele Unite, unde sistemul de e-health este monitorizat de Departamentul de Apărare Militară al SUA.

“Este o promisiune mare (n.r. implementarea e-health în întregul sistem sanitar românesc) și sper să avem parte de această inovație, a precizat Radu Dop.

Militant al descentralizării sistemului de sănătate românesc în general, Per-Gunnar Svensson, directorul general al Federației Internaționale a Spitalelor, spune însă că în privința informatizării, aceasta ar trebui realizată la nivel național și nu de fiecare unitate sanitară în parte.

Sănătatea colaborează cu MAI

Specialiștii Ministerului Sănătății s-au întâlnit cu cei ai Ministerului Administrației și Internelor în scopul elaborării unei Strategii, pe perioada 2007-2009, care vizează descentralizarea în sistemul de sănătate. Aceasta va fi supusă consultării cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale și va fi aprobată, după ce va fi prezentată Guvernului României, prin hotărâre de guvern. Strategia de descentralizare a MS prevede reorganizarea și restructurarea unităților aflate în subordinea, coordonarea și sub autoritatea Ministerului Sănătății Publice, transferul unor competențe ale MSP la autoritățile locale (ex. medicina școlară, asistenții comunitari și mediatorii romi), identificarea județelor pilot unde autoritățile locale vor prelua administrarea spitalelor, dar și obiective pe termen lung. Printre acestea se numără demararea procesului de înființare a spitalelor regionale de urgență și de realizare a sistemului integrat de urgență, înființarea de structuri regionale în sistemul sanitar: Agenția Regională de Programe și Sănătate Publică, Institut Regional de Sănătate Publică, Institut Regional de Medicină Legală, Inspectorat Sanitar de Stat Regional.

Ministerul ridică ștacheta

Propunerile de proiect privind dezvoltarea sectorului IT în sistemul de sănătate sunt așteptate la Direcția de Relații Externe din cadrul Ministerului Sănătății, până în 25 septembrie, ora 16. Orice propunere va trebui să conțină datele solicitantului, titlul proiectului, locația, descrierea pe scurt, note, costul și referiri cu privire la conceptul UE în acest sens. Proiectele selectate vor fi finanțate prin fonduri structurale, în urma unei colaborări a Ministerului Sănătății și Ministerului Comunicațiilor și Tehnologie a Informațiilor.

Centre de inovație în România

Prezent la eveniment, Mihnea Ioan Grecu, președintele Asociației Furnizorilor de Produse Medicale din România, a continuat atacul început de Sorin Oprescu la adresa guvernării. Mihnea Ioan Grecu a subliniat faptul că nu există un corp de achizitori al Ministerului Sănătății, fapt ce ar înlătura suspiciunile cu privire la acest proces. Grecu a adăugat că, de trei luni de zile, sistemul de licitații electronice este inutilizabil și că în sistem există datorii din 2004. În plus, președintele AFPM a anunțat că în România vor fi puse bazele unor centre de inovație, care să păstreze în țară talentele.

Roche pariază pe biotehnologie

Definită ca fiind o tehnologie bazată pe biologie, știința, dezvoltată după anii ’80, a adus un progres însemnat în producerea de medicamente. “Continuăm să credem că există speranță pentru orice boală”, a declarat Irina Berechet, PR Roche România.

Roche este, la nivel mondial, a doua companie care a investit masiv în biotehnologie și care a obținut rezultate notabile în domeniu. “Peste 60 la sută din vânzările globale sunt de produse obținute prin biotehnologie. Același procent se aplică și în România”, a precizat Dan Zamonea, director general Roche România. Aceasta a subliniat costurile importante pe care le presupune o astfel de tehnologie, între 800.000-1.200.000 dolari pentru cercetarea unei singure molecule.

În acest sens, reprezentanții Roche România au subliniat faptul că sunt interesați de o colaborare în domeniul cercetării cu specialiștii din România. “Centrele de cercetare pot aplica pentru a obține granturi în acest sens”, a precizat Irina Berechet. Dan Zamonea ținut să precizeze că astfel de parteneriate se vor încheia pe baza unui contract, iar finanțarea va fi asigurată de producătorul de farmaceutice: “16-17 la sută din bugetul Roche este alocat cercetării și vrem să investim și în România în cercetare și să prezentăm lumii tehnologii concepute în România”.

Iulia OPREA

Corina ALBOTA

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close