Sărbătoarea cărţii Bookfest din nou la Târgu.Mureş

Salonul de Carte Bookfest Târgu-Mureş şi-a deschis porţile joi, 4 iunie, la Teatrul Naţional din Târgu Mureş, locaţia unde, timp de patru zile iubitorii de carte au parte de cele mai importante edituri din România cu o ofertă ce cuprinde zeci de mii de titluri, multe dintre ele purtând reduceri semnificative, completate de cele mai aprig disputate cărţi ale momentului. Panglica inaugurală a ediţiei a doua a Salonului de Carte Bookfest Târgu Mureş a fost tăiată de reprezentanţii Asociaţiei Editorilor din România, ai Prefecturii, Primăriei şi Consiliului Judeţean Mureş, care au subliniat importanţa cărţii adusă de această nouă ediţie Bookfest găzduită de Târgu Mureş.

Târgu Mureşul, capitala cărţii în România

“Mă bucur că Bookfestul revine pantru a doua oară la Târgu Mureş. Mă bucur că am avut sprijinul echipei de organizare aici la Târgu Mureş, şi poate cel mai important lucru, mă bucur că timp de patru zile Târgu Mureşul este capitala cărţii în România. Felicit echipa Consiliului Judeţean pentru faptul că anul trecut a adus pentru prima dată Bookfestul la Târgu Mureş. Târgu Mureşul avea nevoie de o asemenea manifestare la nivel naţional care să reunească majoritatea editurilor importante din România. Cu această ocazie mulţumesc şi Asociaţiei Editorilor din România, care ne-au fost practic cei mai buni colaboratori.

Anul trecut, Bookfest Târgu Mureş a fost una dintre cele mai apreciate şi de succes ediţii Bookfest organizată în altă parte decât în Bucureşti. Asociaţia Editorilor s-a străduit să aducă la Târgu Mureş nume grele în cele patru zile de târg, cu invitaţi de marcă, de la Radu Paraschivescu până la George Maior, Adriana Săftoiu şi mulţi alţii. Cred că important pentru noi este că a doua ediţie Bookfest Târgu Mureş înseamnă continuitate. Îmi doresc din tot sufletul ca nimeni de acum înainte să nu mai renunţe la Bookfest Târgu Mureş. Vă doresc patru zile plăcute în compania cărţilor, patru zile în care să aveţi disponibilitate în buzunar pentru a cumpăra cele mai bune cărţi, pentru că avem câteva mii de titluri aici în spaţiul Teatrului Naţional care ne găzduieşte şi de această dată”, a precizat Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.

 “Trebuie să revenim la carte”

Importanţa cărţii, a lecturii a fost subliniată şi de prefectul judeţului Mureş, Lucian Goga, care consideră necerasă întoarcerea la carte. “Târgul de carte Bookfest este foarte important pentru Târgu Mureş, unde mureşenii au ocazia să vadă şi să cumpere cărţi valoroase. Eu consider că trebuie să revenim la carte, nu doar să ne primim informaţiile de pe alte surse cum ar fi de exemplu internetul. Sper ca la această manifestare să vină cât mai multă lume deoarece în decursul celor patru zile, pe lângă standurile de carte mai există concerte, filme de prestigiu. Felicit Asociaţia Editorilor din România şi Consiliul Judeţean, şi sper ca această manifestare să devină un obicei, astfel ca în fiecare an să-l putem organiza la Târgu Mureş”, a menţionat dr. Lucian Goga, prefectul judeţului Mureş.

“Cartea va fi oricând binevenită la Târgu Mureş”

La rândul său, primarul Dorin Florea a lăudat prezenţa Bookfestului pentru a doua oară la Târgu Mureş, mai puţin traducerile actuale, de care s-a declarat nemulţumit, ţintă fiind traducerea cărţii dedicate Reginei Maria. “Mă bucur că la ediţia din acest an vor veni mulţi invitaţi de prestigiu, dar şi că nu vin o serie de invitaţi la Târgu Mureş. Şi cartea trebuie să-şi apere drepturile, pentru că au început să scrie oricine şi oricum, şi într-o lume confuză şi prea aplecată spre kitch şi mediocritate, s-ar putea să se considere chiar adevărate valori. Asistăm de vreo 20 de ani la pseudovalorizarea României, ceea ce e un lucru neplăcut. Mă bucur de fiecare dată să răsfoiesc câte o carte, şi parcă niciodată nu am avut aşa o preocupare cum o am astăzi. Chiar nu înţeleg de ce, doar din dorinţa de a vedea că modul cum gândeam o carte acum 30 de ani să o pot regăsi şi acum. Vă mărturisc că mă încearcă o emoţie în ce privesc traducerile, pentru că aici cred că există o problemă. Luăm cărţi de acum 30 de ani şi văzând o traducere din vremea de astăzi, constatăm că limba română are nişte valenţe teribile, în care accentele sudiste predomină fantastic. Aşa se face că Regina Maria o să o auziţi vorbind în cel mai pur grai oltenesc. Cred că nu aşa a fost scrisă cartea şi cred că e o provocare pentru o nouă editare. Sunt absolut convins că e singura şansă pentru România, iar în mod particular pentru Târgu Mureş, unde se pune atâta accent pe viitor. Vă spun foarte direct şi în cunoştinţă de cauză. Modul în care în Târgu Mureş sunt întâmpinaţi absolvenţii de licee, de facultăţi, modul în care se gândeşte fiecare părinte şi profesor de a-şi pune în valoare creaţia şi munca lui, este clar un pas spre valoare. Aşa, cartea va fi oricând binevenită la Târgu Mureş, iar folosirea cu inteligenţă a celor două culturi sunt absolut convins că ne va putea plasa într-o lume într-adevăr a cărţii”, a menţionat Dorin Florea.

 Povestea deceniului Bookfest

Grigore Arsene, preşedintele Asociaţei Editorilor din România a trecut în revistă istoria Salonului de Carte Bookfest , care poposeşte pentru al doilea an consecutiv la Târgu Mureş. „Sunt 10 ani de când Asociaţia Editorilor din România organozează Bookfestul. Îmi aduc aminte de perioada 2004-2005, în care era destul de multă nesiguranţă în continuarea acestei acţiuni, de a avea contact direct cu publicul, prin desfinţarea Târgului Bucharest de la Teatrul Naţional din Bucureşti. Asociaţia Editorilor, condusă pe vremea aceea de Gabriel Liiceanu a avut curajul în 2006 să înceapă ceva care părea greu de făcut, şi anume un târg de carte făcut chiar de cei care sunt interesaţi, şi anume de editori. Prima ediţie a fost un succes, şi iată că acum suntem la ediţia a 9-a, târgul a crescut, a devenit Salonul Internaţional de Carte Bookfest. După patru, cinci ani ne-am gândit că acel internaţional trebuie acoperit, şi din 2010 târgul este unul internaţional, de fiecare dată la Bucureşti, existând o ţară invitată. Mulţumesc în primul rând Consiliului Judeţean Mureş care a colaborat foarte bine cu noi şi a făcut în aşa fel încât această a doua ediţie să fie posibilă, De asemenea Prefecturii şi Primăriei Târgu Mureş pentru tot sprijinul, precum şi Teatrului Naţional, pentru faptul că ne găzduieşte din nou cu bunăvoinţă”, a menţionat Grigore Arsene.

“Valoarea se naşte pe întreg teritoriul ţării”

Grigore Arsene a precizat că Salonul de Carte Bookfest se doreşte a fi un eveniment care să cuprindă valoarea întregii ţări, nu doar a Capitalei, care a monopolizat vreme îndelungată polul cultual românesc. „Am citit azi dimineaţă un articol semnat de Teodor Baconski intitulat „Centrul şi periferia, superstiţie politică”. Este o temă care ar putea face obiectul unei discuţii foarte largi. În România, după 1918, în afară de Bucureşti erau foarte multe oraşe precum Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov, Cernăuţi, Târgu Mureş, Chişinău, care aveau importanţa lor culturală. România nu era atunci de genul Franţei în care Parisul sugea totul, sau al Cehiei unde Praga dicta totul. Cu timpul, după cum spune şi Baconski, tirania intelectuală a capitalei, dispreţul faţă de provincie, confuzia dintre notorietate şi valoare, şi avantajul mediatizării pe canale cu acoperire naţională, continuă să facă legea nescrisă a raportului dintre centrul vital şi periferia neglijabilă. Este ceea ce noi vrem să desfinţăm, şi anume faptul că valoarea se naşte pe întreg teritoriul ţării. Dacă vă uitaţi la copii care câştigă olimpiade, cei mai mulţi sunt cei din licee foarte bune din provincie. De asemenea în provincie sunt edituri foarte bune, creatori foarte buni, iar Târgu Mureşul este un loc în care vrem să dezvoltăm o colaborare importantă în ce priveşte cultura scrisă”, a precizat preşedintele Asociaţiei Editorilor din România.

„Partea nevăzută a lucrurilor” cu H. R. Patapievici

Potrivit lui Grigore Arsene, Bookfest Târgu Mureş şi-a câştigat încrederea editurilor din ţară, după succesul de anul trecut. „ Sunt la Târgu Mureş cele mai importante edituri care au fost prezente şi la Bucureşti. Nu a fost uşor din cauză că editurile au fost nevoite în câteva zile să schimbe macazul, să adune Bookfest Bucureşti şi să vină la Târgu Mureş. Aici, spre deosebire de anul trecut, când era o uşoară neîncredere despre ce se va întâmpla, acum editurile ştiau că vor fi primiţi foarte bine şi că vom avea public şi vânzări. Deci toate cărţile importante de la Bookfest Bucureşti sunt prezente şi la Târgu Mureş. Noutăţile de Bookest Târgu Mureş sunt aduse de Editura Humanitas, condusă de Livia Bodea, din care face parte în primul rând Horia Roman Patapievici şi mulţi alţii. Publicul va avea parte de o discuţie foarte interesantă despre noua carte a lui Patapievici, „Partea nevăzută a lucrurilor”, care spune că vezi omul, vezi cartea, dar nu vezi mintea cu care a scris omul şi ce e în interiorul acelei cărţi. E un lucru foarte interesant care va fi unul din momentele de vârf ale Bookfestului de la Târgu Mureş. Apoi lansările de la Editura RAO, împreună cu George Maior, cu istoria SRI şi alte lucruri destul de palpitante”, a menţionat Grigore Arsene.

Eveniment de înaltă ţinută culturală

Directorul executiv Bookfest, Mihai Mitrică a punctat beneficiile aduse de Bookfestul târgumureşean, care vine cu cele mai noi cărţi, lansate şi la Salonul de la Bucureşti, accesibile publicului înainte de lansarea lor în librării.

„ La Târgu Mureş păstrăm farmecul Bookfestului din Bucureşti recent încheiat. Am adus aici, pentru că spaţiul nu ne permite mai mult, doar 30 de standuri, dar mai multe edituri. Târgumureşenii care vor veni la a doua ediţie Bookfest vor avea surpiza plăcută de a găsi cărţi care nu le găsesc în librării, şi anume cele mai noi apariţii, cărţile lansate la Bookfest Bucureşti, aduse de unii dintre cei mai importanţi autori. Aici mă refer la Vasile Dâncu, Remus Ştefureac, prezenţi în chiar prima zi, apoi Adriana Săftoriu, Dan C. Mihăilescu, Dan Mihalache, şeful Cancelariei prezidenţiale. Concertele ediţiei din acest an sunt şi ele o continuare a reţetei Salonului Internaţional de Carte, prin care dorim ca publicul din Târgu Mureş să se simtă participant la un eveniment de înaltă ţinută culturală, care nu încearcă să rămână sub standardele ediţiei de la Bucureşti”, a menţionat Mihai Mitrică.

Cartea tipărită versus cartea electronică

Organizatorii Bookfest Târgu Mureş au precizat că disputa dintre cartea tipărită şi cea electronică nu este una reală, problema fiind mai degrabă a distanţei dintre carte şi cititor. „Cititul, de câţiva ani e constant, în sensul că generaţiile care vin au cam acelaşi procent de cititori ca şi cele care pleacă. Nu asta ar fi problema. Problema este că avem zone imense în ţară unde cartea nu ajunge. Noi avem o asociaţie care distribuie cărţi pentru copii defavorizaţi. Am găsit un judeţ întreg fără nicio librărie, şi un oraş de 75.000 de locuitori fără un magazin de carte. Aici este bătălia. La 20 de kilometrui de Iaşi, într-un sat cu copii foarte curăţei, dar care nu văzuseră niciodată o carte, decât la televizor sau manualele vechi şi prăfuite. Cărţi acasă nu, librărie nu, şi acolo trebuie muncit, fiindcă acel copil care nu citeşte va deveni un adult care nu gândeşte, şi nu avem nevoie de aşa ceva. E o falsă problemă cum că ar dispare cartea pe hărtie în locul celei pe format electronic. Problema este să citeşti, să te informezi. Dacă citeşti atunci încerci să pătrunzi în universul autorului. Cititul înseamnă o altă lume, şi dacă o faci, indiferent pe ce suport, te îmbogăţeşti spiritual. E o temă de presă, nu una reală, cel puţin pentru editorii. Ca să faci o carte, indiferent de suport, editura trebuie să existe. Dacă iei un text scris de un scriitor şi-l arunci pe internet, acela nu poate fi o carte”, a precizat Grigore Arsene. Ideea a fost întărită şi de directorul executive Bookfest, Mihai Mitrică, convins că doar un singur eveniment de genul Bookfest nu va putea rezolva apropierea dintre carte şi cititor, fiind nevoie de o implicare mult mai mare. „Sper să aibă viitor cartea în primul rând. Forma în care este prezentată cartea, tipărită sau pe format electronic, este irelevantă din punct de vedere al editorilor. Dacă am vedea lumea îndreptându-se spre cartea electronică în procent ceva mai mare decât acel 1 %, cât îl avem în prezent, cred că editorii ar profita de această creştere a pieţei de carte elctronică şi ar degreva o mare parte din costuri, renunţând la spaţiile de depozitare şi la costurile de tipar. Deocamdată publicul e destul de departe de carte şi ar trebui să reuşim să-l apropiem de carte, sub orice formă i se prezintă ea, tipărită sau electronică. Asta se face greu, cu eforturi susţinute, nu doar cu un eveniment pe an cum este Bookfest, deşi este de salutat această conjugare a forţelor locale, judeţene, ale Asociaţiei Editorilor în a oferi un astfel de eveniment. Însă, educaţia către carte trebuie făcută în fiecare zi, pe mai multe niveluri decât încercăm noi cu Salonul de Carte Bookfest. Prin urmare, cred că pentru fiecare din cei care trec pragul Bookfest, să plece de aici cu o minimă conştientizare a importanţei pe care o au cărţile, pentru dezvoltarea personală a fiecăruia dintre noi”, a precizat directorul executiv Bookfest.

De la “Pavilionul cancerosilor” la “Cum s-a românizat România”

Prezenţi la deschiderea Bookfest, primarul Diron Florea şi preşedintele Ciprian Dobre şi-au exprimat opiniile legate de ultima carte citită. Primarul Dorin Florea l-a avut pe Soljeniţîi cu “Pavilionul canceroşilor”, respectiv „Cum s-a românizat România”, de Lucian Boia pentru Ciprian Dobre. “Ultima carte citită este din Soljeniţi, respectiv “Pavilionul canceroşilor”. E un mare scriitor, doar că trebuie să ai şi plăcerea de a savura această carte. E o carte care nu o poţi citi oriunde şi oricând. A venit rândul ei, care mi-am dorit foarte tare să o citesc. De multe ori îmi doresc să recitesc cărţi vechi, cum, ar fi Tolstoi sau Dostoevski. Ce mă deranjează acum este partea de traducere, care nu mai sunt atât de riguroase cum erau pe vremuri. Exemplul cu cartea Reginei Maria m-a dezamăgit deoarece e o traducere proastă”, a precizat Florea.

Cât despre “Cum s-a românizat România”, de Lucian Boia, Ciprian Dobre a precizat că ”după citirea unei asemenea cărţi rămâi cu învăţăminte, nu neapărat cu impresii. Cel mai important lucru este acurateţea cu care este scrisă această carte în care, Lucian Boia vorbeşte despre faptul că o ţară este unită prin diversitate. Este o scriere sub sloganul comunităţii europene, în care România este o ţară care se încadrează în acest slogan”