Soluțiile specialiștilor la problemele sistemului sanitar

Aproximativ 300 de specialiști, manageri și directori de spitale, farmaciști și experți în farmacoeconomie, alături de experți internaționali, au fost prezenți la cea de-a treia ediție a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS 2016), ce s-a desfășurat în perioada 6-9 octombrie, la Târgu-Mureș.

Evenimentul a fost organizat sub egida ISPOR România, Camera Deputaților-Comisia pentru Sănătate, Societatea Română de Farmacoeconomie și UMF Târgu-Mureș. Organizatorii, Asociația Suryam și MedFarm Events, au anunțat desfășurarea următoarei ediții, în perioada 12-14 octombrie 2017.

Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, conf. univ. dr. Florin Buicu, a declarat în cadrul CNFMS 2016, că manifestarea își propune să găsească soluții la problemele cu care se confruntă sistemul sanitar din România și să fie un eveniment de referință pentru profesioniștii din sistemul sanitar din România. CNFMS 2016 a fost  împărțită în două module tematice: farmacoeconomie și management sanitar.

Totodată, conf. univ. dr. Florin Buicu, a anunțat că pentru o codificare corectă a datelor medicale este nevoie de crearea unei noi meserii în domeniul medical, și anume codificator clinician, care să dețină cunoștințe medicale de bază, cunoștințe de operare și cunoștințe informatice. În prezent, această activitate este efectuată în spitale de către un registrator medical, care are o anumită pregătire pe partea de operare de calculator, însă nu are și o pregătire medicală.

„Activitatea de codificare a activității medicale în cadrul spitalelor este făcută de un registrator medical, care are o anumită pregătire pe partea de operare de calculator, dar fără a avea o pregătire medicală. Pe această zonă ar fi nevoie de pregătirea unei noi meserii, și anume codificator clinician, care să aibă cunoștințe medicale de bază, cunoștințe de operare și informatice, astfel încât la nivelul furnizorilor de servicii de sănătate, fie că vorbim de spitale publice, spitale private sau de orice fel, codificarea datelor medicale să fie făcută corect, pentru că România suferă din lipsa datelor colectate, corecte și care să poată fi validate. Este o propunere, astfel încât Școala Națională de Sănătate Publică Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar, Universitatea de Medicină și Farmacie, dar și alte zone interesate să putem crea împreună o meserie nouă în România, pe care să o legalizăm, să-i dăm o formă. În perioada următoare, Universitatea va face și demersurile, astfel încât să poată beneficia de infrastructură și de personal. Este vorba despre o colaborare Târgu-Mureş-București”, a declarat conf. univ. dr. Florin Buicu.

Managerii de spitale, sfătuiți să se adapteze la schimbări

Directorul general al firmei de consultanţă pentru analiza financiară a bugetelor spitalelor Hospital Consulting și președintele Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, dr. László Lorenzovici, a susținut că este necesară reorganizarea rețelei de spitale în România, în condiţiile în care scade numărul populaţiei, scad și anumite patologii, însă cresc altele, sectorul privat se dezvoltă rapid, iar cheltuielile administrative ale spitalelor cresc din ce în ce mai mult.

Potrivit acestuia, datele din anul 2015 arată că din cele 174 de spitale care au făcut raportări și care au maternități, jumătate dintre ele au avut sub o naștere pe zi.

„Scade numărul de naşteri, se dezechilibrează secţiile de neonatologie şi de obstetrică-ginecologie, scad secţiile de pediatrie, scade numărul populaţiei, nu mai sunt bolnavi, spitalele nu mai pot să-şi realizeze serviciile contractate, se modifică patologia – unele patologii scad (ne bucurăm că scade TBC-ul, dar spitalele şi secţiile de TBC nu mai reuşesc să-şi realizeze veniturile) şi creşte patologia oncologică, sunt supraîncărcate secţiile, capacitatea de radioterapie şi neurologie nu face faţă. Sectorul privat se dezvoltă rapid, fură, cu ghimilele de rigoare, pacientul din sectorul public, care aduce presiune – pe de-o parte lipsa pacienţilor şi pe de altă parte competiţia pentru finanţare. Anul trecut, numărul de naşteri a fost de 7,5 – 8% în sectorul privat. Avem judeţe în care 25% dintre nou-născuţi s-au născut în spitale private. Numărul de paturi contractabile scade, este deranjant pentru spitale, dar dacă numărul populaţiei scade, atunci este justificabil. Doar anul trecut, sporul natural a fost de -200.000 de oameni, care este Târgu-Mureşul şi Sighişoara, ceea ce înseamnă că ar trebui să închidem spitalele din două oraşe, dacă ne gândim bine. Acest fenomen este inegal. Sunt zone şi judeţe unde populaţia tânără a plecat de tot, cum ar fi, spre exemplu, Valea Jiului şi s-au prăbuşit efectiv naşterile, iar secţiile de neonatologie au ajuns să fie nesustenabile”, a susținut dr. László Lorenzovici.

Dr. László Lorenzovici i-a sfătuit pe managerii de spitale să aibă curajul de a se adapta la aceste schimbări și să acționeze ca atare, pentru că în sens contrar vor veni reprezentanți ai Ministerului Sănătății care vor modifica structura spitalului cum vor crede de cuviinţă, fără să ţină cont de nevoile locale.

Factorii care conduc la aglomerarea UPU-urilor

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), dr. Raed Arafat, a arătat că lipsa colaborării între medicii specialiști de pe secțiile spitalelor și medicii de urgență din Unitățile de Primiri Urgențe conduc la aglomerarea UPU-urilor, dar și la ore întregi de așteptare pentru consultații din partea pacienților.  Aceste impedimente, pe lângă salarii, și lipsa respectului pentru medicina de urgență, conduc la un deficit de medici de urgență în România, aceștia fiind „curtați” de țări unde există un interes major pentru această specializare. Soluția pentru rezolvarea problemelor este dialogul și înțelegerea rolului pe care îl are Urgența în spital.

„Soluția optimă este să se stea la masă și să se discute, să se înțeleagă care este rolul urgenței în spital și cum trebuie să se sprijine colegii, pentru că niciunul nu lucrează unul împotriva celuilalt. Aici trebuie să se lucreze în echipă. Iar managerii de spitale trebuie să se implice cât mai mult posibil, împreună cu directorii medicali. (…) Cât de complexe sunt influențele pe un caz de lucru în UPU? Timpii de așteptare pe laborator, investigații, partea cu consulturile poate să fie mult mai ușor gestionată și să fie o soluție mult mai rapidă. Dacă medicii coboară la timp pentru consultații, văd bolnavul la timp, iau decizia la timp, atunci într-adevăr pacientul poate să fie internat mult mai repede și preluați alți pacienți în locul lui”, a precizat dr. Raed Arafat.

Teodora MÎNDRU