Standul Suseniului, mai frumos, mai cald și mai liniștit

Fiecare din cele 13 comunități prezente la Festivalul de la Răstolița a avut cu ce se mândri, mândrie etalată la fiecare casă alegorică de pe platoul “La Aleiâ€, Suseniul a avut la loc de cinste Fibula, care a completat standul comunei, unul bogat în ce privește tradițiile și obiceiurile românești și ungurești din Suseni și Luieriu. “Face parte din sufletul meu acestă Fibulă de la Suseni, este simbolul nostru de suflet. Standul Suseniului este și la ediția din acest an a festivalului încărcat de tradiții și obiceiuri specifice zonei Suseni. E amenajat frumos, autentic și tradițional cu ce este mai de valoare din localitățile Luieriu și Suseni. De la Luieriu avem tradițiile românești iar de la Suseni cele maghiare. În ce privește oferta artistică a comunei noastre, suntem reprezentați de Ansamblul de dansuri maghiare Biborka din Suseni, care a urcat pe scenă în chiar prima zi a festivalului, care au prezentat o suită de dansuri populare maghiare. Sâmbătă a venit rândul dansatorilor din Luieriu, cu un obicei legat de cerutul fetelor la joc. În materie de potol, avem de toate, un gulaș bun, un miel la ceaun, mămăligă și binențeles un jinars de prunăâ€, a declarat Mircea Mariș, primarul comunei Suseni.

“Lucrurile s-au mișcat mult mai bineâ€

Dacă la ediția de anul trecut, când era propaspăt ales primar, lucrurile s-au făcut cam în grabă, la edița din acest an lucrurile au decurs așa cum trebuie, lucru observat și din starea de spirit atât a gazdelor de la stand cât și a vizitatorilor. „Anul trecut am fost pentru prima dată la acest festival în calitate de primar. A fost așa mai în grabă, mai pe masa nepusă, în schimb în acest an suntem mai așezați, avem un stand mai frumos, mai cald și mai liniștit. Suntem mult mai bine pregătiți, cu un stand bine amenajat și cu mai multe activități  și pot spune că lucrurile s-au mișcat mult mai bine pentru noi. E important să fim prezenți la acest festival, deoarece în altă parte nu prea ai timp să mergi să-ți prezinți tradiția. Portul popular îl mai prezintă copii la dansuri, dar o cergă, un țol, o pernă, nu prea ai unde să le expuiâ€, a precizat Mircea Mariș.