Eveniment

Târgul de Artă Meşteşugărească, mesaje în timp

1A margele cornelia bodescuCultivarea interesului pentru activitatea meşteşugărească tradiţională este dovedită de deschiderea Târgului de Artă Meşteşugărească ce a avut loc miercuri, 8 octombrie, în piaţa Trandafirilor, zona Ceasului floral din Târgu-Mureş.

Români, maghiari, secui, deopotrivă

Grija şi meticulozitatea cu care 60 de meşteri populari din diferite zone ale ţării ne arată cele mai vechi şi mai răspândite motive decorative şi tehnici meşteşugăreşti folosite în arta populară, felul în care tratează lemnul şi-l transformă de la elemente arhitecturale până la cele mai obişnuite obiecte din gospodărie, cu care reuşesc să facă ţesături în forme armonioase, cu texturi calde şi naturale, obiecte de artă cu compoziţii ornamentale, gustul vinului cu personalitate şi a altor produse din bucătăria românească, toate acestea au dus la realizarea unui eveniment care readuce în actualitate această tradiţie. “Românii şi maghiarii şi-au câştigat dreptul de a fi împreună şi de a arăta tot ce au mai bun în faţa generaţiei viitoare”, a declarat Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş. “Consiliul Județean Mureș și Primăria municipiului Târgu-Mureș lucrează la un proiect comun, dedicat dezvoltării Târgu-Mureșului. Evenimente ca cel de astăzi, în care tradiția românească, maghiară și săsească sunt prezente la Târgul de Artă Meșteșugărească, dovedesc faptul că la Târgu-Mureș și în județul Mureș suntem pregătiți pentru o etapă viitoare în evoluția zonei noastre. Români, maghiari, sași, ne-am câștigat dreptul de a ne bucura împreună și vom munci tot împreună”, a afirmat Ciprian Dobre, președintele Consiliului Județean Mureș.

Răbdare şi migală

1B miere Arta populară de înfrumuseţare a obiectelor textile are o istorie şi tradiţii seculare, fiind prezentă şi, totodată foarte la modă, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, pînă în zilele noastre. Meşterii redau şi ne conving de dragostea lor de frumos prin în felul în care îşi împodobesc şi personalizează lucruşoare, modul de a se îmbrăca zilnic şi îndeosebi la sărbători. Cusăturile decorative se folosesc ca şi în trecut la înfrumuseţarea vestimentaţiei, îndeosebi a cămaşelor femeieşti şi bărbăteşti de sărbătoare, la ţesăturile decorative din casa mare, pe unele obiecte albe pregătite ca zestre fetelor şi pentru „legătorile de nuntă”. “Fac parte dintr-o familie care a lucrat de-a lungul timpului numai cu mărgele, sunt a patra generaţie care se ocupă cu această îndeletnicire. Brâiele care se poartă peste cămeşi sunt la fel de dorite şi de bărbaţi, dar şi de femei, dar pentru varianta feminină trebuie să se renunţe la capra şi ursul brâului. Să cos mărgele pe un astfel de brâu poate dura şi mai bine de o lună de zile, preţul uneia se ridică la suma de 1.000 de lei, dar nu justifică munca în nici un fel”, a spus Cornelia Bodescu din localitatea Suceava, Bistriţa Năsăud.

Faguri cu miere la borcan

1C sculptorDacă de ce cele mai multe ori nu suntem mulţumiţi de calitatea mierii găsite pe rafturile magazinelor, borcane făcute la normă din miere de rapiţă amestecată cu floarea soarelui, pe tarabele comercianţilor participanţi la Târgul de artă din Piaţa Trandafirilor calitatea produselor este garantată 100%. Remediu cu virtuţi incontestabile pentru sănătate, mierea are o serie întreagă de calităţi antiseptice şi antibacteriene. Apicultorul Daniel Bolovan din Cârţişoara, deţinător a 130 de familii de albine, oferă mureşenilor o gamă variată de sortimente din miere, tinctură de propolis, polen, căpăceală, perle cu eucalipt, perle cu miere şi ghimbir, cu esenţă de muguri de brad. “Probabil cel mai atrăgător produs al nostru sunt fagurii cu miere crescuţi în borcan”, a declarat Corina Bolovan. Tehnologia nu este una foarte complicată, se face o gaură de diametrul borcanului în partea superioară a stupului, dar cel mai greu este să convingi albinele să îşi depună fagurii în borcan. Pentru pasiunea cu care familia Bolovan fac apilcultură, la multe târguri de specialitate din ţară au câştigat premii importante.

Sculptură în lemn

Linguri, furculiţe, măşti, toate din lemn, simple din lemn, din lemnul aşa cum l-a lăsat bunul Dumnezeu pe pământ, adică având culoarea sa naturală, obiectele fiind împodobite cu motive şi compoziţii decorative predominant geometrice, realizate prin tehnici precum crestătura, incizia, traforajul. Suprafeţele sunt umplute elegant cu motive tradiţionale, trădând un fin simţ al proporţiilor din partea celui care a creat-o. E de ajuns să admiri lucrătura şi să doreşti, măcar din curiozitate, să-i cunoşti autorul. “Asta fac de-o viaţă”, a spus modest Florin Cramariuc, membru al Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina.

Amalia VASILESCU

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close