Tetapolis, primul parc tehnologic din România

La această oră în România există două-trei parcuri care își spun tehnologice și științifice, dar în care activitățile desfășurate nu au nicio legătură cu ceea ce presupune un asemenea tip de parc.

Pe de altă parte, în străinătate aceste entități care se ocupă cu cercetarea și cu inovarea sunt prezente în mai toate centrele universitare și industriale puternice și aduc plus-valoare zonei. Plecând de la aceste realități, Viorel Găvrea, managerul Tetarom, și echipa sa de tineri au înțeles ce ar însemna pentru Cluj și pentru Transilvania deschiderea aici, în parteneriat cu universitățile, a unui parc tehnologic și științific, care ar completa de minune cele patru parcuri industriale Tetarom, sau chiar pe celelalte din regiune.

Aducerea la Cluj a președintelui IASP, Luis Sanz, ar putea părea din afară un lucru facil, dar numai oamenii din Tetarom știu câtă muncă au depus și cât l-au urmărit pe spaniol pe la diverse simpozioane internaționale și cât l-au curtat. Prezența sa la Cluj e practic piatra de temelie a viitorului parc tehnologic și științific, pentru că de aici încolo vor funcționa de minune conexiunile și activitățile de lobby și consultanță, inclusiv pe finanțare, ale IASP.

Universitățile, piloni ai proiectului

Marți, înainte de anunțarea proiectului, reprezentanții universităților clujene s-au așezat la masa discuțiilor alături de echipa Tetarom, de Luis Sanz și de Executivul Consiliului Județean Cluj. Conceptul viitorului parc a fost creionat cu ușile închise și cei prezenți au agreat semnarea unui protocol de colaborare. Seara, la cină, aceleași personaje cu greutate ale Clujului s-au întâlnit la cină, pentru o nouă rundă de discuții, într-un cadru mai puțin oficial.

Tetarom are sprijinul IASP

La întâlnirea cu presa, Luis Sanz a vorbit mai întâi despre semnificațiile și potențialul acestui tip de infrastructură, în procesul dezvoltării regionale: “Sunt impresionat de numărul mare de universități și de studenți din orașul dumneavoastră. Aveți, practic, ingredientul necesar pentru realizarea acestui parc științific, resursa umană. Prin urmare ar fi un mare păcat, ar fi de-a dreptul sinucigaș,  să se irosească, să nu fie utilizat cum se cuvine, să lucreze în direcția corectă, pentru dezvoltarea acestei regiuni”. Apoi, Sanz s-a angajat să ofere consultanță si susținerea IASP în demersul realizării parcului de la Cluj.

„Vrem să obținem finanțarea de 50 milioane euro!”

Managerul Tetarom, Viorel Găvrea, a explicat utilitatea unui asemenea proiect realizat în parteneriat cu universitățile. Modelul său preferat de parc tehnologic, dintre cele vizitate în Europa, este cel de la Berlin, unde funcționează aproape 1000 de companii (în domenii precum biotehnologie, fotovoltaice, optică, IT, media etc), șase institute de cercetare ale universităților, 11 centre de cercetare non-universitare. “Este un vis ce e acolo, nu știu când vom avea și noi ceva asemănător. Până una alta, noi facem primul pas la Cluj.

Deocamdată i-am zis Tetapolis, sunt multe voturi deja pentru acest nume. Pentru Tetapolis, un proiect pe care noi îl avem aproape finalizat, putem accesa fonduri europene prin Programul Operațional Sectorial, axa 2. Suma maximă pe care o putem solicita este 50 de milioane de euro și nici nu mă gândesc să nu o obținem pe toată”, a declarat Găvrea. Apoi, managerul Tetarom a explicat ce înseamnă un parc tehnologic și științific: “Vorbim, de exemplu, de 10 hectare de teren viabilizat, cu clădiri moderne – birouri, incubatoare de afaceri și multe, multe laboratoare de cercetare pentru tehnologii inovative. Cu atâtea universități într-un oraș precum municipiul Cluj-Napoca este complet anormal să nu existe un astfel de parc tehnologic, care să genereze soluții de dezvoltare pentru întreaga regiune, a menționat Viorel Găvrea.

Mingea e în terenul universităților 

Referitor la obligațiile și beneficiile partenerilor din acest proiect, președintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, crede că e prea devreme pentru a lua decizii în acest sens: “Mai întâi să vedem cum vor reacționa universitățile. Deocamdată, noi le-am prezentat această oportunitate și așteptăm un răspuns din partea rectorilor”. În privința locației viitorului parc, Uioreanu a spus că nu este exclusă posibilitatea ca acesta să se realizeze în continuarea parcului Tetarom I, de pe Tăietura Turcului, dacă Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), cea care deține terenul în administrare, și-ar da acordul în sensul acesta.