”žDrumul Socialismului”

ANUL XXIII.          
Nr. 5 167    
Joi 19 august 1971        
4 pagini
30 bani

 
Ziar care dadea din toate cozile si mereu capatul sau baza articolelor componente erau încornorate cu numele tovarasului Ceasca. Brav conducator si ei pe lânga el, cateii credinciosi (sau mai putin), iar în imediata lui dreapta, nimeni alta decât Elena (doamna nu merita majuscule nici în prenume macar), cateaua/ blonda suprema.

Dupa ce ca la televizor puteai urmari doar cuvântarile conducatorului, daca participai la vreo sarbatoare, trebuia sa-i închini întreaga ta munca aceluiasi om, în scoala te rugai la tabloul lui Ceausescu etcetera; nu-i de mirare ca toti ziaristii renumiti îl ridicau în slavi pe Maria Sa, iar cei rau-famati sfârseau închisi pe la Gherla, Sighet, Aiud sau mai stiu eu pe unde. Ziarul local a carui denumire am postat-o chiar în titlul articolului se bucura de un mare tiraj pe vremea lui Pazmante. si asta-i o certitudine deoarece toate cele patru pagini componente aveau titluri ca: „Mitingul prieteniei dintre Partidul Comunist Român si Partidul de stânga – comunistii din Suedia/ Cuvântarea tovarasului NICOLAE CEAUsESCUâ€, „Înalta combativitate comunista†sau †Încheierea convorbirilor dintre delegatia Partidului Comunist Român, condusa de tovarasul Nicolae Ceusescu si delegatia Partidului de stânga- comunistii din Suedia, condusa de tovarasul Carl – Henrik Hermanssonâ€.
 Haidat’, nu cred ca redactorii aia aveau cu totii sânge de comunist sau ca erau mai bine platiti daca îl ridicau în slavi pe sus-numitul, sigur nu scriau cu patos, cred mai degraba ca nu puteau digera ineptiile de la putere si le vomitau în cadrul articolelor. Desi nicio activitate nu putea fi dusa la bun sfârsit fara stiinta sotilor Ceausescu, Termocentrala Mintia, de exemplu, „a devenit una dintre cele mai importante surse de energie ale României contemporane… A devenit una din graitoarele dovezi ale talentului si harniciei, abnegatiei si pasiunii, tenacitatii si barbatiei… a mii de oameni pe care natiunea noastra, în întregul ei, îi numeste cu admiratie, respect si veneratie – constructoriâ€, aceasta fiind una dintre concludentele dovezi cum ca s-a construit odata si pe aici pe la noi, treaba pe care hotii de la putere ar numi-o azi ca fiind mal praxis.
 Spre deosebire de tineretul neo-modernist caruia nu-i mai pica odata dintii aia de lapte si în loc sa faca „munca patrioticaâ€, ei musca din viata asta virtuala care la rândul ei, în loc sa moara, parca devine tot mai puternica la fiecare muscatura, tinerii comunisti lucrau „la deschiderea unui însemnat punct al orasului, magazinul central universal†sau la „o impozanta cladire cu 5 niveluri înconjurata de reconfortante spatii verziâ€.
 stiti la ce am contribui acum cei mai multi dintre noi? La amenajarea unei Gradini Etnobotanice, termocentrale „fonctionabile†avem berechet.