Mafia lemnului (II)
Prima verigă: furtul de lemne din pădure
La Sovata, Pop Dumitru şi Maria prin propriul AF, respectiv sereleul Meri Trans SRL au exploatat 550 de mc de material lemnos la negru. Au încasat peste 600 de milioane de lei. La Meştera-Stânceni, în complicitate cu un pădurar de la Ocolul Silvic privat “Cerbul carpatin”, localnicul Ilva Nicu Gorea a tăiat zeci de metri cubi fără aviz de exploatare.
Reţelele de tip mafiot care acţionează în industria de exploatare, prelucrare şi comercializare a lemnului încep de la furtul din pădure. Astăzi vă prezentăm două cazuri ale unor peştişori care au căzut în plasa inspectorilor silvici. În zona Sovata, în mare parte pădurile din Sărăţeni, aflate în proprietate privată, au căzut victimele prăduitorilor. Jafurile încep de la câţiva metri cubi şi se sfârşesc la câteva mii. Anul acesta, familia Dumitru şi Maria Pop din Sovata au fost prinşi că au valorificat cu 550 mc mai mult material lemnos decât au exploatat. Soţii Maria şi Dumitru Pop s-au unit nu doar în viaţă, dar şi în afaceri. Ei şi-au constituit în 2000 o asociaţie familială, în Sovata, strada Primăverii nr. 25. Din 2002 intră pe scena economică sereleul Meri Trans, înfiinţat de Dumitru Pop, cu sediul la adresa antemenţionată. Obiectul de activitate era exploatarea forestieră.
Jaful
În 2003, la un control silvic se descoperă că prin AF Pop şi Meri Trans au fost vânduţi 550 de metri cubi care nu se regăseau în evidenţe ca material lemnos intrat. Inspectorii au descoperit că în cursul anului 2002, respectiv 2003, Meri Trans a utilizat un bloc de avize al AF pentru a înregistra lemnul şi apoi pentru a-l vinde legal punctului de lucru din Sovata al firmei timişorene ROWO. Toate indiciile arătau că lemnul a fost furat din pădurile de la Sărăţeni. Prejudiciul cauzat a fost de aproape 1 miliard, inclusiv TVA neîncasat, din care s-au putut recupera 100 de milioane de lei. Pentru că legea spune că ocoalele silvice nu pot confisca masa lemnoasă decât pe şase luni retroactiv. Interesant este un alt aspect. Meri Trans SRL a avut în 2002 o cifră de afaceri jenantă de 5 milioane de lei, iar societatea cumpărătoare – ROWO, una simbolică de 137 de milioane de lei şi venituri de peste şapte miliarde de lei. Date combinate care nu justifică tranzacţiile. De asemenea, societatea din Timiş a sosit în judeţul nostru prin transfer în noiembrie 2002 şi a fost radiată trei săptămâni mai târziu. În Registrul Comerţului Timiş, firma ROWO nu se mai regăseşte. Dar în această afacere pot face lumină doar comisarii Gărzii Financiare.
Meşterii în falsuri de la Meştera
Un alt AF prins în ofsaid a fost la Meştera – Stânceni. Ilva Nicu Gorea a exploatat din pădurea socrului zeci de metri cubi de lemne, mai mult sau mai puţin legal. Anul acesta, socrul său a solicitat permisiunea să taie din pădure. I s-a aprobat tăierea a 108 mc de arbori, care au fost marcaţi şi i s-a eliberat act de punere în valoare. Mai departe, lucrurile au luat o turnură ilegală. Deşi nu s-a emis autorizaţie de exploatare, totuşi pădurarul de la Ocolul Silvic Privat “Cerbul Carpatin” din Răstoliţa a eliberat actul de transport. Când inspectorii au făcut verificările în loc de 108 mc erau marcaţi 140 de mc. De altfel conform măsurătorilor, peste 200 de mc au fost tăiaţi ilegal şi fără documente justificative doar din cele 10 ha de pădure deţinuţi de socrul lui Ilva. Curios este faptul că nu se ştie dacă Ocolul privat avea competenţe în zona Stânceni. De aceea, cazul a fost trimis la Bucureşi, iar dacă se va constata că pădurarul nu avea dreptul de a emite acte în acea zonă, acţiunea sa va fi considerată un abuz, putându-se lua măsura ridicării autorizaţiei Ocolului, respectiv desfiinţarea sa. O problemă rămasă însă nesoluţionată în acest dosar este cine a fost destinatarul lemnului. Este greu de crezut că Ilva Nicu avea nevoie de peste 100 de mc de material lemnos pentru uzul personal.
Din păcate, legislaţia în domeniul silvic este destul de permisivă cu astfel de fărădelegi. Pentru a da numai un exemplu, dacă o persoană, exploatează înainte de a se elibera actul se consideră doar contravenţie. Având în vedere că maximul amenzii este de câteva milioane de lei, în condiţiile în care un metru cub de lemn este valorificat la negru cu 1,2 milioane de lei, furturile nu pot fi stăvilite.
Ligia VORO
Marius LIBEG
