Anticele MIG-uri 21, incompatibile cu sistemele NATO

*În urmă cu două săptămâni, publicațiile Trustului Gazeta au semnalat afacerile dubioase derulate de Ministerul Apărării Naționale, trecute cu vederea de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, ocupați cu comenzile politice de anchetare demnitarilor militari * Acum iese la suprafață un alt contract de modernizare * Mai marii de la armată văd restructurarea instituției într-un pur spirit mioritic, adică prin punerea carului înaintea boilor

Prin preluarea unui contract semnat între Ministerul Apărării Naționale și mai multe firme private, act care datează din 1999, actuala conducere a Ministerului a reușit să cheltuiască peste 15 milioane de euro pentru a moderniza cu echipamente de navigație aerodromul Câmpia Turzii, de lângă Cluj Napoca. Potrivit afirmațiilor generalului Gheorghe Catrina, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, investiția de zeci de milioane de euro de la Aerodromul Câmpia Turzii este cea de-a doua finalizată în cadrul contractului din 1999, care mai prevede alte 15 milioane investite, în viitor, și la Boboc.

MIG-urile nu “aud” bine

Primul din cele trei obiective ale contractelor încheiate între Armată și diferite firme private, în speță modernizarea Aerodromului de la Fetești, încheiată în anul 2000, a scos la iveală faptul că multe dintre aeronavele noastre operaționale nu sunt compatibile cu sistemele ultramoderne instalate pentru radio-navigație. De același lucru s-au plâns și piloții de la Câmpia Turzii, care ne-au declarat că, în principiu, ceea ce s-a făcut cu cei 15 milioane de euro este un lucru bun, dar că vechile aparate MIG 21, chiar cosmetizate la nivel de Lancer, nu sunt în totalitate compatibile cu sistemele informatice de ultimă generație. Așa s-a ajuns în situația ca România, cu doar două aerodromuri modernizate la standarde NATO, respectiv Fetești și Câmpia Turzii, să investească în aparatură de navigație care, în momentul de față, nu ajută pe nimeni.

Politică și avioane

Problema ridicată la nivelul conducerii Statului Major al Aviației, referitoare la celebra achiziționare de avioane noi, compatibile cu sistemele de la Câmpia Turzii și Fetești a fost și ea lămurită de generalul Catrina: “în ceea ce privește achiziționarea de către aviația română de avioane noi sau second-hand de la partenerii noștri din NATO, pot să vă spun că treaba noastră este încheiată. Adică, noi ne-am spus punctul de vedere, știm ce vrem. Acum, nu mai depinde noi. Totul este o decizie politică”, ne-a declarat șeful Marelui Stat Major al Forțelor Aeriene. De asemenea, el a spus că investițiile de la Fetești și Câmpia Turzii, și mai nou, Boboc, trebuiau făcute, deoarece sunt clauze contractuale clare. Cum la fel de clară a fost și decizia, de asemenea politică, de scoatere din uz înainte de termen, a aparatelor de luptă MIG 29, pentru ca în locul lor să se prefere modernizarea vechilor MIG 21, proces care se desfășoară în cooperare cu firma israeliană ELBIT. De fapt, această cosmetizare, denumită programul “Ghidul”, ieșit la lumină după aproape șapte ani, constă în efectuarea unor lucrări de modernizare a aerodromurilor aparținând Statului Major al Forțelor Aeriene și echiparea acestora cu sisteme care să asigure desfășurarea activităților specifice radio-navigației și controlul zborului, conform procedurilor și standardelor NATO. În cadrul acestui program sunt incluse lucrări la elementele de infrastrucură, precum și investiții în dotări specifice controlului traficului aerian.

Dotări de la partenerii noștri

Astfel, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii au fost modernizate punctul de conducere a zborului – turnul de control – , hangarele pentru aeronave, au fost aduse îmbunătățiri sistemului de alimentare cu energie electrică și apă, sistemului de încălzire centrală, canalizare, stației de epurare, precum și rețelei de fibră optică. Din punct de vedere al dotărilor specifice controlului spațiului aerian, Baza Aeriană de la Câmpia Turzii a fost înzestrată cu un radar de control al zonei aerodromului și de aducere la aterizare, produs de companiile ITT, din Statele Unite ale Americii, și Thales, din Franța, un sistem instrumental de aterizare, produs de NORMARC, din Norvegia, o instalație de balizaj a aerodromului, produsă de THORN, din Franța, un sistem specific de telefonie, produs de firma românească TOPEX, precum și stații radio sol-aer, produse de HARRIS, din Statele Unite ale Americii. Toată activitatea de modernizare a aerodromului Câmpia Turzii a fost condusă de societatea comercială INTERCAN, din Canada, care a asigurat și echipamentele de radionavigație și aterizare. Alte companii prestatoare au fost: THORN, din Franța, pentru echipamentele de balizaj, INTERACTIVE, din România, pentru integrarea stațiilor radio sol-aer, TELEELECTRON, din România, pentru sistemul de fibră optică, și AEROSTAR, tot din România, pentru radarul de control al aerodromului și aducerea la aterizare, dar și în calitate de subcontractor al INTELCAN, pentru containerele echipamentelor de radionavigație. De menționat că, așa după cum ne-au declarat oficiali ai Ministerului Apărării Naționale, toate aceste firme au fost desemnate câștigătoare în urma unei licitații internaționale, date care au fost însă uitate de trecerea timpului.

Valoarea globală a proiectului de modernizare a Aerodromului de la Baza Aeriană 71, Câmpia Turzii este de 15 milioane de euro, dintre care 11,5 milioane pentru echipamentele de radionavigație și aterizare, 900.000 de euro pentru stații radio și 2,6 milioane de euro pentru infrastructura de aerodrom.

Câmpia Turzii – o istorie zbuciumată

Aerodromul Militar Câmpia Turzii a fost construit de forțele aeriene române în anii 1952-1953. În anul 1969 s-a înființat un divizion de artilerie antiaeriană în scopul apărării nemijlocite a aerodromului Câmpia Turzii. În anul 1970 a luat ființă o subunitate pentru menținerea în stare de funcționare a aerodromului și folosirea acestuia pentru instruirea piloților și parașutiștilor militari. În conformitate cu Ordinul Marelui Stat Major și a Ordinului Comandantului Aviației Militare, începând cu data de 30 iunie 1982, în cadrul Regimentului 91 Vânătoare Deveselu, ia ființă Escadrila 48 Aviație Vânătoare. La patru ani după aceea, mai exact la 30 iunie 1986, Escadrila 48 Aviație Vânătoare, prin Ordinul Marelui Stat Major se transformă în Regimentul 71 Aviație Vânătoare, continuând să-și desfășoare activitatea pe aerodromul Deveselu. La 9 iunie 1987, forțele și mijloacele Regimentului 71 Aviație Vânătoare se dislocă pe aerodromul Câmpia Turzii, iar în ziua de 3 iulie 1987 are loc primul zbor de instrucție pe acest aerodrom. La 1 iunie 1995, Regimentul 71 Aviație de Vânătoare se transformă în Baza 71 Aeriană de Aviație de Vânătoare și Bombardament și Grupul 71 Aviație Vânătoare. La 24 ianuarie 2001, unitatea a fost dotată cu primele avioane de tipul MIG 21 Lancer varianta aer-sol și ulterior varianta aer-aer. La 1 februarie 2003 intră în dotarea Bazei elicopterele ce au aparținut Bazei 58 Elicoptere Sibiu. De la 4 octombrie 2004, Baza 93 Aeriană Timișoara și Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii fuzionează sub numele de Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.

Alex IONIŢĂ