Următorul papă, un evreu?
Papa Ioan Paul al II-lea pregăteşte predarea sceptrului pontifical
A intrat în viaţă cu numele Aaron Lustiger. Acum este Jean-Marie Lustiger, cardinal al Bisericii Catolice şi confident al Papei Ioan Paul al II-lea. Mâine poate deveni succesorul lui Karol Woytila, primul papă evreu din ultimele două milenii şi, potrivit profeţiei lui Malachia, penultimul conducător al Vaticanului.
În ultimul an, cei un miliard de credincioşi ai Bisericii Catolice au devenit tot mai îngrijoraţi de starea sănătăţii Papei Ioan Paul al II-lea. Suveranul pontif, în vârstă de 83 de ani, suferă de maladia Parkinson, iar artrita îl împiedică să se ţină pe picioare. În cursul ultimei sale vizite, în Slovacia, papa n-a reuşit să citească până la capăt un discurs, iar în urmă cu două săptămâni a anulat o audienţă din cauza unei misterioase boli intestinale. Săptămâna trecută, mâna dreaptă a papei, cardinalul Joseph Ratzinger, a admis că starea sănătăţii suveranului pontif este foarte proastă: “Papa se simte foarte rău. Trebuie să ne rugăm pentru el.”
Speculaţiile privind sfârşitul apropiat al lui Ioan Paul al II-lea au fost întărite şi de numirea, duminica trecută, a 31de noi cardinali, eveniment care, iniţial, era programat să aibă loc în luna ianuarie. Noii aleşi vor vota împreună cu ceilalţi 104 cardinali numele viitorului papă, în cadrul conclavului ce se va întruni la câteva săptămâni după moartea lui Karol Woytila. Decizia Papei respectă astfel o hotărâre luată în timpul pontificatului lui Ioan Paul al VI-lea, potrivit căreia Colegiul Cardinalilor trebuie să fie format din cel puţin 120 de membri cu drept de vot, care să aibă în mod obligatoriu mai puţin de 80 de ani.
Cum doar cinci dintre actualii membri ai Colegiului nu au fost numiţi de Ioan Paul al II-ea, papa s-a asigurat şi de faptul că succesorul său va urma principiile care au călăuzit Biserica Catolică în ultimul sfert de secol. Reverendul Thomas Reese, preot iezuit şi autor al cărţii > spune că ” Ioan Paul al II-lea a făcut ceea ce ar fi făcut oricare alt papă: să numească oameni care sunt de acord cu el asupra problemelor fundamentale ce preocupă biserica. Următorul conclav nu va alege pe cineva care va respinge moştenirea lui Ioan Paul. Vom vedea mai multă continuitate decât schimbare “.
Pe gustul Papei
În prezent, Biserica Catolică se confruntă cu probleme multiple, printre care scăderea dramatică a numărului credincioşilor şi preoţilor în Europa Occidentală şi Statele Unite ale Americii, scandalurile legate de cazurile de pedofilie şi abuz sexual, nemulţumirea faţă de gradul ridicat de centralizare şi celibatul prelaţilor.
Mulţi ierarhi din cadrul Bisericii, în special cei din America, speră că succesorul Papei va fi mai liberal decât Ioan Paul al II-lea, în chestiuni precum celibatul preoţilor, mijloacele contraceptive, avortul sau acceptarea femeilor în rândurile preoţimii. Noua configuraţie a Colegiului Cardinalilor scade însă mult şansele ca un “liberal” sau un “moderat” să fie ales papă. În conclav nu vor exista suficiente voturi care să blocheze majoritatea de două treimi cerută pentru votarea unui papă cu vederi asemănătoare lui Ioan Paul al II-lea. Totuşi, suprizele nu pot fi excluse; aşa a fost cazul Papei Ioan al XXIII-lea, considerat un conservator în momentul alegerii sale, dar care a iniţiat reformele impuse de Conciliul al II-lea al Vaticanului.
Observatorii consideră că există 10-12 cardinali cu şanse mari de a ocupa scaunul pontifical şi că în luarea deciziei finale vor cântări mai mult personalitatea şi stilul de conducere decât platforma doctrinară.
Numele cel mai intens vehiculate pe culoarele Vaticanului sunt
Angelo Scola, Francis Arinze, Giacomo Biffi, Dionigi Tettamanzi, Dario Castrillon Hoyos, Giovanni Battista Re, Jaime Lucas Ortega y Alamino, Christoph von Schoenborn, Jorge Mario Bergoglio, Joseph Ratzinger, Godfried Daneels, Norberto Rivera Carrera şi Jean-Marie Lustiger. Dintre aceştia, se detaşează trei personaje: cardinalul Angelo Scola, cel care a condus Institutul Vaticanului pentru Căsătorie şi Familie, înainte de a fi desemnat Patriarh al Veneţiei, cardinalul Dionigi Tettamanzi, cunoscut pentru luările sale de poziţie împotriva injustiţiei sociale din lumea contemporană şi cardinalul Aaron Jean-Marie Lustiger, de origine evreiască, arhiepiscop al Parisului şi membru al Academiei Franceze. Ultimul este considerat principalul favorit la scaunul pontifical.
De Gloria Olivae
În cazul alegerii lui Lustiger drept Papă, semnificaţia evenimentului va fi imensă. Nu numai că va fi primul papă evreu din ultimele două milenii, ci şi penultimul pontif al Vaticanului, cum consideră o serie de specialişti care au studiat celebra profeţie a călugărului irlandez Malachia.
După cum se ştie, înainte de moartea sa, Malachia a întocmit o listă cu cei 112 papi care vor ocupa scaunul pontifical, din 1143 şi până la sfârşitul lumii. Pe această listă, actualul papă figurează la poziţia 110. Succesorul său este denumit prin sintagma De Gloria Olivae, despre care o serie de comentatori consideră că face trimitere la ramura de măslin, simbolul evreilor în tradiţia biblică.
Exegeţii îl identifică pe acest papă cu cardinalul Lustiger, ai cărui părinţi, evrei polonezi, s-au mutat în Franţa la începutul secolului 20. Ulterior, aceştia l-au încredinţat pe tînărul Aaron unei familii catolice, pentru a-l proteja de nazişti. În timpul războiului, Aaron s-a convertit la catolicism şi şi-a luat numele Jean-Marie. Astăzi, cardinalul Lustiger este unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai papei Ioan Paul al II-lea şi autorul unei afirmaţii controversate: “Îmi pare rău că Iisus Hristos n-a avut un birou de relaţii cu publicul bun, pentru că ar fi putut evita, poate, problema neplăcută a crucificării.”
Despre penultimul papă, în profeţia lui Malachia se spune că va dăinui puţin timp pe scaunul pontifical. Unii comentatori consideră chiar că papa desemnat sub numele Gloria Olivae va deschide calea Antihristului în lume, pe care-l va indica drept Mântuitorul omenirii. În timpul urmaşului său, Petru al II-lea, Roma va fi distrusă, iar creştinii, prigoniţi de Antihrist, se vor reîntoarce în catacombe. Această sumbră profeţie este întărită şi de cuvintele unui alt călugăr medieval, Monaco de Padova. Călugărul a afirmat că penultimul papă va conduce într-o lume care îşi trăieşte ultimele clipe de pace şi că Roma va fi distrusă în anul 2013.
Jean-Marie Lustiger s-a născut la Paris, în 17 septembrie 1926. Este hirotonisit preot pe 17 aprilie 1954. Devine episcop de Orleans în 10 noiembrie 1979 şi arhiepiscop al Parisului la 31 ianuarie 1981. Este înălţat la rangul de cardinal pe 2 februarie 1983. Devine membru al Academiei franceze la 15 iulie 1995.



