Ce avem noi cu orgoliul lui Florea?

La începutul săptămânii nu aveam de gând să îl bag, din nou, în seamă pe Dorin Florea. Nici acum nu sunt sigură că vreau acest lucru. Mi se părea mai ilustrativ faptul că doi miniștri suedezi și-au dat demisia pentru că nu și-au plătit taxa TV. În condițiile în care la noi, politicienii au așa obraz gros, încât și dacă ar fi prinși în flagrant ar nega cu vehemență că sunt iubitori de mită, că nu își plătesc taxele și impozitele, și mai important cine i-a verificat vreodată, exemplul suedez mi se părea grăitor. Și atât. Nu m-aș fi așteptat ca vreun politician – ministru, parlamentar, primar etc. – să își și dea demisia. Nici măcar să i se facă pentru o secundă rușine. Dar încercarea moarte nu are…

Apoi, mi se pare mult mai important pentru noi că într-o lună vom fi organizatorii celui mai important eveniment creat de media mureșene, iar dvs, cititori și invitați, protagoniștii săi. După patru ani și aproape jumătate, ZIARUL iese în lume cu un alt mesaj, pe care rămâne să îl descoperiți în săptămânile care urmează.

Cu toate acestea, gestul de josnicie, neeleganță făcut de Dorin Florea mi-a schimbat planurile editoriale. Nu pentru că m-ar mai putea surprinde vreun gest pe care Florea îl face. Nu pentru că m-ar mai putea surprinde demagogia, egocentrismul, înfumurarea primarului. În privința sa nu mă mai miră nimic. Dar consider că asemenea gesturi nu se fac nici între cei mai mari dușmani. Reacțiile de grădiniță, de puști răsfățat care se simte amenințat de prefectul Dobre sau de președintele Consiliului Județean, în cazul nostru, că i se vor lua jucăriile – festivalurile populiste – cu care îi amețea pe târgumureșeni nu se potrivesc unui primar cu aspirații spre capitală, darmite spre Occident.

Poate gașca sa de prieteni pe banii pe care îi oferă cu generozitate din buzunarele târgumureșenilor l-or fi aplaudat. Poate târgumureșeanul simpatizant al conducerii prin forță, fără nici un proiect viabil, or fi zâmbit de încântare. Poate adversarii lui Ciprian Dobre și ai lui Lokodi Edita și-or fi frecat mâinile de fericire, că Florea a blocat un drum reparat anul trecut pe motivul pueril de reabilitare infrastructură.

Mă gândesc însă că, dacă or mai fi existând târgumureșeni de bun simț, vor condamna ieșirea incontrolabilă a primarului. Una din cele multe pe care mulți le-au înghițit cu polonicul în ultimii șase ani.

Consider că producătorii agricoli nu meritau să facă cale întoarsă doar pentru că orgoliul lui Florea e atât de mare pentru un oraș atât de mic.

Mă întreb retoric când va veni vremea ca Florea să fie oprit. Pentru că nu ne face bine nouă, târgumureșenilor. Pentru că nu ne reprezintă nici pe noi, nici interesele noastre.

Și mă întreb, iarăși retoric, cine o fi Florea, de trebuie să ținem seama de egoul său atât de mic?

Ligia VORO