Neruşinarea furtului: Energomur

Singura regie care în ultimii ani supravieţuieşte cu perfuzii pe bani grei de la buget şi de la locatarii blocurilor este Energomur. Acum falimentul este sigur. Cel mai prielnic moment pentru a face cu nesimţire investiţii de zeci de miliarde din buzunarele noastre.

Să începem cu câteva cifre seci. Energomur are datorii către furnizori de peste 140 de miliarde de lei. Societatea are de încasat doar 70 plus penalităţile. Adică rezultă un deficit destul de serios. În ultimii trei ani, procentul celor debranşaţi de la sistemul centralizat este de 30 la sută din populaţia deservită de societate la momentul 1989. Din acest procent mai mult de o treime s-au deracordat anul acesta. Numărul apartamentelor deservite de Energomur, din 1998 şi până acum a scăzut cu 10.000. Cu toate acestea, firma a investit în ultimul an în medie 50 de milioane de lei pe fiecare bloc pentru montarea contoarelor de energie termică, la peste 70 la sută din blocurile existente în Târgu Mureş. O simplă înmulţire ne arată că este vorba de zeci de miliarde cheltuiţi degeaba. De ce? Vă explicăm în cele ce urmează.

Risipa Energomur

Energomur, prin diferite firme, a montat contoare la fiecare bloc, neţinând cont că în 2004-2005, cu acelaşi ritm al debraşărilor dintr-un bloc cu 15 apartamente, vor mai fi racordaţi la sistemul centralizat doar 5-6 locatari.  Pentru că potrivit unor predicţii negative, în 2004, 50 la sută din populaţia Târgu Mureşului va fi debranşată. Şi de asemenea, uitând cu neruşinare de principiul oportunităţii care guvernează orice investiţie din bani publici. Gestul de risipă regală a fost făcut după spusele hoinarului director al Energomur, Tiberiu Pop “pentru ca oamenii să nu mai plătească atâtea pierderi”. Dar calculul hârtiei ne arată altceva. Într-un bloc, pentru fiecare apartament debranşat, restul locatarilor plătesc o pierdere de două procente. Aceasta înseamnă că luând exemplul de mai sus, la zece familii debranşate, restul de 5-6 rămaşi, plătesc o pierdere de 20 de procente pe bloc ceea ce reprezintă o sumă considerabilă. Astfel că investiţia din bani publici pare fără sens, dacă nu sunt luate şi alte măsuri.

Şacalii

Din dezastrul Energomur, singurii care au de profitat şi au făcut-o sunt firmele care au instalat contoarele. Un grup restrâns de firme s-au înfruptat dintr-un trup aflat în moarte clinică. Licitaţiile publice deschise organizate pentru contractarea furnizorului acestora au avut aproximativ aceiaşi câştigători, cu menţiunea că Elsaco Electronic Botoşani a ras mai toate licitaţiile din Târgu Mureş. Dar să le luăm metodic.  În 9 iunie 2003, Energomur a semnat contractele de lucrări cu SC Elsaco Electronic Botoşani, SC Viterra Energy Services SRL Bucureşti şi Fluid Grup Hagen Carei. Obiectul contractului îl reprezenta  furnizarea şi montarea echipamentelor de măsurare a energiei termice şi a apei calde de consum în municipiul Târgu Mures la 33 de obiective. Valoarea totală a investiţiei atingea 70 de miliarde de lei. Cam atât a fost în acest an. În 2002, în august, Elsaco şi Fluid Grup Hagen au încheiat  contracte pentru contorizarea energiei termice şi apei calde la şase obiective ale Energomur. Valoarea contractului mai mititel, 3 miliarde de lei. În mai, Elsaco a câştigat şi contractul de contorizare a unităţilor bugetare, valoarea lucrării fiind stabilită la 2,04 miliarde de lei. În aprilie 2002, Elsaco a câştigat din nou execuţia lucrărilor de furnizare şi montare a contoarelor dar la un singur obiectiv. Potul cel mare l-a luat Montrepcom din comuna mureşeană Ungheni cu şapte obiective. Printre câştigători s-a strecurat şi controversata firmă clujeană ACOMIN, implicată astăzi în programul Săli de sport, angajată să modernizeze Centrala termică din Aleea Carpaţi, contra sumei de 9,7 miliarde de lei.  Tuturor acestora puţin le-a păsat de situaţia falimentară a Energomur.

Furnizori nou-înfiinţaţi

Elsaco Electronics, este din Botoşani şi joacă pe piaţă din 1994. Firma era specializată pe hard şi software. Partea de contorizare reprezintă o activitate de dată recentă. Anul acesta, societatea a fost implicată în Târgu Mureş, într-un scandal uriaş, cu iz penal, deoarece locatarii din mai multe cartiere au constatat că noile contoare nu fac decât să le crească factura, în loc să o scadă. Problema se pare că provenea de la faptul că firma nu a montat şi calorimetrul, componenta electronică a contorului, Energomur plătind însă întregul echipament de contorizare. Viterra Energy Services face parte dintr-un consorţiu internaţional cu cartiere răspândite în toate colţurile lumii, iar Fluid Grup Hagen nu are o istorie lungă pe piaţa românească, fiind înregistrată abia de anul trecut, la Carei. Montrepcom Ungheni reprezintă o ilustră necunoscută care însă are o vechime în afaceri de 11 ani. De ACOMIN Cluj Napoca ne-am lovit şi în programul Săli de sport, firma jucând la limita legii, câştigând un număr maxim admis de astfel de lucrări, şi are o faimă dubioasă pe piaţa construcţiilor. Cam astea au fost firmele atrase în jocul Energomur. Deoarece cheltuirea acestor sume are şi un substrat mai greu sesizabil. Consiliul Local, patronul Energomur a încercat în mai multe rînduri să scape de bolovanul termoficării, prin privatizarea societăţii. Doar că pe lângă rezultatele financiare jenante, activele Energomur erau şi învechite. De aceea, pentru creşterea atractivităţii, au fost “necesare” aceste investiţii de zeci de miliarde. Inutile, deoarece interesul pentru Energomur este egal cu zero. Iar, în final, noi suportăm costurile “modernizării” Energomur, noi plătim facturile la apă caldă şi energie termică, chiar umflate şi noi suferim pentru că nu sunt montate calorimetre. Pentru banii revărsaţi aiurea prin buzunarele unor firme rapace cine  răspunde? Pentru că banii trebuie gestionaţi nu doar în legalitate, ci şi după oportunitate!

În celelalte oraşe şi municipii, situaţia este şi mai dezastruoasă. La Târnăveni, nici o centrală termică nu va mai funcţiona din această iarnă. În ciuda investiţiilor de aproape 2 miliarde în modernizarea lor. Ultima asigura încălzirea la Liceul Avram Iancu, dar s-a renunţat la sistemul centralizat pentru o variantă mai economicoasă, propria centrală. La Sovata, regia locală de termoficare este în faliment. În consiliul local se votează vânzarea centralelor termice.

Patronii turci ai Azomureş au renunţat la Uzina Foto. Cei 2000 de locuitori din cartierul Unirii au încălzire doar pentru că Primăria a achitat 4 miliarde de lei din datorie. Este doar o rezolvare de moment. Dacă Energomur, care nu mai are bani, sau primăria nu cumpără centrala din Unirii, tot cartierul va rămâne fără încălzire la iarnă. Contorizat sau nu.

Ligia VORO
Marius LIBEG