Managerii nu au frică de UE

Una din provocările cărora managerii români trebuie să le facă față de la 1 ianuarie 2007 este de a-și internaționaliza brandul de companie pe o piață europeană competitivă și extrem de concurențială. Puși în fața asaltului occidental, cu toate că multe din companiile mureșene s-au confruntat deja cu piața europeană, managerii au ales să-și diversifice afacerile, împărțind riscurile. Întrebați dacă sunt speriați de ceea ce îi așteaptă în Uniunea Europeană, patronii mureșeni par să fie pregătiți pentru competiția cu companiile occidentale. De altfel, pregătirea pentru a ține piept Europei a început în anii trecuți, cu o amplificare în ultimul an, care se poate observa în volumul ridicat al investițiilor înregistrate în județ, pe care succint vi le prezentăm mai jos.

Cartiere marca Bența

Grupul de firme Bența și-a continuat și în acest an expansiunea pe piața construcțiilor și pe cea imobiliară, familia Bența făcând saltul de la execuția de cartiere rezidențiale la investițiile într-o fabrică de adezivi și într-un hotel și într-un centru de sănătate tip SpA – Apollo Wellness Club din Sângeorgiu de Mureș. Investițiile în centrul de sănătate, Apollo Wellness Club, s-au cifrat la circa 1,2 milioane de euro, ele putând ajunge la 6 milioane de euro prin planurile de construire a unui hotel de patru stele, restaurante și o bază sportivă. Printre proiectele conturate în acest an și demarate de către grupul de firme Bența se numără cartierul rezidențial Orizont sau cel din comuna Livezeni, precum și investițiile imobiliare în cuantum total de 22 de milioane de euro din București (complexul rezidențial din Herăstrău de 21 de apartamente și din Pipera cu 33 de case) sau Timișoara. În același timp, DAW Bența România, reprezentanță Caparol, a alocat 2,5 milioane de euro construcției unei fabrici de adezivi și pentru mărirea capacității de producție a fabricii de polistiren expandat cu 60 de procente. În 2005, grupul de firme Bența a înregistrat o cifră de afaceri de 24 de milioane de euro, reprezentanții grupului estimând pentru acest an o cifră de 30 de milioane de euro.

Deasemenea, pe sistemul companiilor occidentale, grupul Bența s-a implicat și în activități cu caracter social: susținerea financiară prin Asociația Bența a unui număr de 19 copii orfani, organizarea de concerte de colinde în fiecare an, susținerea unei echipe de salariați pentru participarea la activități sportive pe plan local, sponsorizarea de activități sportive, sponsorizarea unui număr de 10 școli și grădinițe din Sâncraiu de Mureș și Târgu Mureș prin donarea de materiale pentru copii (vopsele și ustensile pentru pictură).

Neumarkt, Cezara & Bere Mureș

Bere Mureș, al doilea jucător local de pe piața berii, a anunțat pentru anul viitor investiții de 8 milioane de euro, astfel încât capacitatea de producție să ajungă la 1,6 milioane de hectolitri. Proprietarii companiei și-au planificat o creștere a producției de 10-15%/an, astfel încât în 2010 să ajungă la pragul de 2 milioane de hectolitri produși.

Investițiile făcute de cei trei acționari principali ai Bere Mureș – Virgil Mailat, Emil Morariu și Gheorghe Grec în acest an au fost canalizate fie în activitatea de producție, fie în servicii și turism, fie în imobiliare, o diversificare a portofoliului ce poate fi considerată și o măsură de precauție. Astfel, prin achiziția Fabricii de Ape Minerală Băcâia, și o investiție de 3 milioane de euro, Bere Mureș s-a lansat în acest an și pe piața de apă minerală, cu produsul Cezara. În domeniul imobiliar, în urmă cu o lună, după renovări care au costat 7 milioane de euro, compania a redat circuitului turistic Hotelul Germisara din stațiunea hunedoreană Geoagiu Băi. Bere Mureș a rămas la finele anului 2005 pe poziția a șasea în topul național al producătorilor de bere, cu o producție de 1,09 milioane de hectolitri. Portofoliul Bere Mureș include trei sortimente de bere – Neumarkt, Dracula și Sovata-, precum și băutura răcoritoare Jazz. Virgil Mailat a hotărât să investească circa 10-15 milioane de euro într-un centru de radiologie și imagistică și 2 milioane de euro într-un spital pentru tratarea cancerului. De asemenea el a preluat atât Seracom, cu Hotel Sport, cât și Apcom Select, care deținea în patrimoniu resataurantul Diamant – restaurant care a primit în acest an un aspect modern. Emil Morariu a investit aproximativ 1 milion de euro într-un motel din județul Neamț, de lângă mănăstirea Văratec și mai are în plan un proiect hotelier de 2 milioane de euro ce va demara în primăvară.

În plan social, Bere Mureș sprijină echipa de volei feminin din Târgu Mureș, de asemenea nu au refuzat să ajute Teatrul Național din Târgu Mureș și la biserici sau catedrale, cum ar fi Catedrala Mare de la noi din oraș.

Irum sub brandul Perkins

Reghineanul Mircea Oltean pășește în 2007 sub un brand european, compania sa Mavirprod fiind unicul distribuitor al produselor companiei britanice Perkins, lider mondial în producția de motoare diesel pentru utilaje destinate agriculturii. Dacă în privința Maviprod, Mircea Oltean nu va avea emoții, în cazul IRUM, compania evaluată la 25 de milioane de euro, omul de afaceri a investit 2,5 milioane de euro pentru achiziționarea unor utilaje de comandă numerică și alte modernizări tehnologice. De asemenea ca mai toți businessmen-ii de Top 300, Oltean a pătruns pe piața imobiliară, contsruind un imobil pentru birouri de 1.300 de metri pătrați în centrul orașului Reghin.

Cizme & Profitec

Mircea Musgociu s-a orientat anul trecut după ce a activate 10 ani în domeniul producției de încălțăminte spre imobiliare. Printre proiectele imobiliare se numără renovarea căminelor Mobex, construirea unui bloc cu 35 de apartamente de lux în Târgu Mureș, pe strada Negoiului, și construcția unor case în Cluj Napoca. Afacerile imobiliare se extind și în afara țării, unul din planurile omului de afaceri mureșean fiind construirea unui cartier în Orange County lângă New York.

Gliga e pro-american

Familia Gliga continuă să mizeze în domeniul desfacerii instrumentelor muzicale create și produse la Reghin tot pe piața din Statele Unite, compania obținând în prima jumătate a anului 2006 o cifră de afaceri de aproximativ 3,5 milioane de euro, profitul fiind estimat la circa 100.000 de euro. În rest, Vasile Gliga și-a concentrat atenția spre dansul sportiv, fiind președintele Federației Române de dans sportiv, și educație, gimnaziul privat, cu specialitatea dans sportiv, înființat la Reghin, având în prezent 200 de elevi.

Voiajor pe E60

Florin Vlas, patronul grupului Voiajor, se apropie de finalizarea, așa cum și-a propus, a proiectului de extindere a complexului Voiajor de la ieșirea spre Brașov a E 60. Vlas a anunțat la începutul anului că intenționează construirea unui hotel cu 30-50 de camere și a unui restaurant suspendat deasupra șoselei, un proiect în valoare de 1,5 -2 milioane de euro.

Tot în domeniu, Sorin Å¢erbea, după ce a deschis anul trecut restaurantul Steakhaus Manadas, acum sunt pe ultima sută de metri lucrările de execuție a Hotelului President, investiție care se cifrează la câteva milioane de euro.

De asemenea, un alt businessman din domeniu, Doru Borșan a finalizat în acest an Complexul Hotelier JO, iar intențiile de afaceri ale liderului PNG se îndreaptă spre construcția unui cartier rezidențial la ieșirea din Tudor spre Livezeni.

Agricultura de frunte

Emil Farago, administratorul Pomicola Batoș, s-a pregătit activ pentru momentul 1 ianuarie 2007. Farago a câștigat un proiect SAPARD, în valoare de 1,725 milioane de euro, pentru realizarea investiției “Construcția și dotarea unui depozit de fructe în atmosferă controlată”, proiect care include construirea unui depozit de fructe în atmosferă controlată cu o capacitate de 5.670 tone, repartizate în 16 celule de câte 360 de tone fiecare.

În proiect s-a optat pentru achiziționarea de instalații de producere a frigului ce utilizează freon ecologic, ceea ce reprezintă un salt calitativ, având caracter de unicitate în industria de profil din țară, și cu consecința încadrării investiției în normele Uniunii Europene privind protecția mediului. De asemenea, Ioan Pop, după ce a câștigat și el, prin firma sa Ceragrim, un proiect SAPARD, întâmpină destul de liniștit Uniunea Europeană.

Patronii de mai sus nu sunt singurii care au investit în acest an: Radu Pescar e pe finalul execuției unui nou centru comercial situat pe Călărașilor 6-8, Vasile Aron și Foraj Sonde și-a extins afacerile mult mai puternic pe piața externă, Drumserv, la nici trei ani de la privatizare, a fost achiziționată de subsidiara maghiară a Swietelski Austria care are în plan concesionarea carierei Mermezeu din Stânceni, ceea ce le-ar permite un monopol pe piața furnizorilor de materie primă în construcții, iar exemplele, multiple, ar putea continua. Cert este că managerii nu au stat cu mâinile în sân, așteptând să vină Europa peste noi.

Legat de momentul aderării, managerii mureșeni ne-au răspuns, mai jos, la întrebările cât de pregătiți sunt pentru momentul 1 ianuarie 2007 și cum vor face față companiilor și brandurilor europene.

“Da, din punct de vedere al controlului calității suntem pregătiți pentru piața europeană. Cât despre brandurile europene, toate companiile multinaționale sunt prezente în România, așa că știm la ce să ne așteptăm. Un proiect de viitor este să ieșim pe piața din Ungaria”, Virgil Mailat, Bere Mureș

“Pe parte de Caparol suntem deja un brand european. Legat de Contranscom Bența, am ajuns la un nivel în construcții care ne permite să concurăm cu anumite branduri europene. Totuși venim cu 11 ani de experiență în spate, timp care cine a vrut, a putut să se pregătească pentru aderare”, Remus Bența jr.

“În principiu am rezolvat 70% din cerințele europene care ni se solicită în primă fază. Anul viitor intenționăm să investim 1 milion de euro în Fabrica de Nutrețuri Concentrate. După părerea mea dacă nu vor fi șocuri mari pe piață vom rezista. Din păcate, 85% din agricultura României nu este pregătită pentru aderare”, Ioan Pop, Ceragrim

(L.V.)