Drogul din Internet Cafe

Internetul e ca un drog. O dată prins în mrejele acestuia e greu să mai scapi. O afacere profitabilă pentru unii, sălile de internet pot reprezenta o capcană periculosă. Îţi mănânci timpul, nervii şi banii, primind în schimb doar iluzii. Fie că e vorba de jocuri, sau de dialoguri online, dacă nu te controlezi, rişti să devii un prizonier al lumii virtuale.  

Dacă intri într-un Internet-Cafe, în timpul săptămânii, după ora 11, poţi observa cu stupoare că este plin de puşti, care la acea oră ar fi trebuit să fie, în mod normal, la şcoală. Luaţi la întrebări copiii s-au justificat cu o serie de scuze stupide: “Păi…eu sunt răcit şi nu merg la şcoală câteva zile, dar mama ştie…”, a spus un băieţel de clasa a VIII-a, trăgând un fum din mucul de ţigară, de care, cu certitudine mama nu ştie. “Am avut o oră liberă şi fiind aproape de şcoală, am tras o fugă până aici să mă joc în reţea cu prietenii” se justifică un altul.
De regulă, cei mici preferă jocurile, cele mai în vogă fiind  Counter Stryke şi Montgp, dar cei foarte cumunicativi nu se dau în lături de la “agăţat” pe net, chiar dacă mai au de aşteptat până la…buletin.

La net cu tata

Copiii nu vin numai pe ascuns la internet. Patronul unui club, ne povesteşte despre un tătic, client fidel, care îşi duce fiul de câţiva anişori să se joace pe calculator şi stă lângă el până se plictiseşte, sau despre o mămică model care îşi însoţeşte copilul la club, îi plăteşte navigarea, iar pe când îi expiră timpul, vine să-l recupereze. Sunt şi cazuri în care părinţii îşi trimit odraslele fie la cumpărături, fie la farmacie, iar cum clubul se află în drumul lor, copiii intră şi uită că mămica sau tăticul îi aşteaptă acasă cu cumpărăturile. Operatorul este de foarte multe ori martorul unor scene în care părinţii îşi ceartă sau chiar îşi altoiesc copilul rătăcit în sala de internet.
Adolescenţii sunt atraşi şi ei de jocuri, dar mai mult îi preocupă discuţille, care, în mare parte, au ca scop “o lipeală”. “Mircul” le oferă posibilitatea să comunice instant cu cei conectaţi la reţea.
Multe dintre discuţii se rezumă la un dialog de câteva minute, în care cei doi ajung fie să observe că au preocupări comune, fie să se înjure de mama focului. Nu sunt însă puţine cazurile în care o discuţie accidentală se transformă într-o relaţie virtuală. Cei doi ajung să-şi facă destăinuiri, să sufere unul pentru celălalt sau chiar să se “îndrăgostească”. Treptat, dialogul virtual îi prinde atât de tare încât, inconştient, îşi crează o lume proprie, cu vise şi iuzii, uitând că, de fapt ei nici nu se cunosc, sau că la capătul “cuvintelor” s-ar putea afla oricine altcineva decât au crezut ei.
Aproape toate legăturile care se formeză în acest fel, duc la mari dezamăgiri. Când ajung să se cunoască “pe viu” cei doi se trezesc că, de fapt, imaginea din lumea virtuală nu seamănă deloc cu  realitatea. Asta în cazurile mai puţin nefericite, pentru că cei mai naivi ajung să se îndăgostească de… un amic, de exemplu. Adică un băiat îşi ia un nick de fată şi îl cucereşte pe X. În limbajul “de specialitate” se mai numeşte şi “schema 30”.
De aceste capcane nu sunt feriţi nici tinerii sau chiar cei mai maturi.
Una peste alta, ca majoritatea lucrurilor, internetul e bun, în funcţie de modul cum te raportezi la el. Avantajele pe care le aduce comunicarea rapidă şi ieftină se pot transforma într-un adevărat calvar, pe care, culmea ironiei, cel prins în acest vârtej, nici măcar nu-l sesizează. Individul ajunge să se depersonalizeze complet să devină un fel de anexă a calculatorului şi să-şi  piardă în acest mod cei mai frumoşi ani.
 
Orele de vârf la un Internet-Cafe sunt între 15 şi 20. Dimineaţa cluburile sunt asaltate de către şcolari, iar după-amiaza vin adolescenţii, tinerii şi cei mai în vârstă. Clienţii fideli sunt tinerii cu vârste între 25 şi 30 de ani.

Începuturile

Primul Internet-Cafe s-a deschis în septembrie 1996, în centrul Bucureştiului. După aproximativ doi ani de zile, acest fenomen a început să ia amploare, reprezentând un lux pentru cel care naviga pe internet. Acum piaţa este plină de cluburi de Internet-Cafe, dar cu toate acestea afacerea e profitabilă, deoarece numărul clienţilor este mare.

Statistici

În Târgu Mureş există în jur de 20 de cluburi de internet, frecventate săptămânal de aproximativ 15.000 de clienţi. Costul unei navigări variază de la club la club, şi în funcţie de oră. O jumătate de oră – 10.000 lei, o oră – 12.000 lei, două ore – 25.000 lei, peste două ore – 12.000 lei/oră, iar toată noaptea – 50.000 lei (adică de la ora 23 până la ora 7). Media de vârstă depinde de zona în care este amplasat clubul. În unele locuri variază între 12-20 de ani, iar în altele între 20-30 de ani. Dintr-un total de opt ore ale unui schimb, în medie timp de şapte ore sunt ocupate toate calculatoarele din dotare.