“În politică se intră atunci când ai bani, nu să faci bani”

Pompiliu Manea, primvicepreședinte al PNG-CD, a intrat pentru prima dată în politică în PNG pentru că este un partid de centru-dreapta, necompromis. Singura sa politică până atunci au fost afacerile în sistemul sanitar la care a renunțat în favoarea politicii. Consideră că în politică nu au ce căuta cei compromiși și că nu te faci politician ca să faci bani, ci după ce faci bani. Pompiliu Manea, în interviul pe care ni l-a acordat, a susținut că atât domnia sa cât și partidul susțin votul uninominal. Dar mai multe, mai jos.

* Rep.: Care sunt valorile care v-au apropiat de PNG-CD?

Pompiliu Manea: În primul rând, PNG este un partid de dreapta, iar eu sunt un om de dreapta ereditar, prin moștenire, și nu aveam ce căuta în niciun partid de stânga. Tatăl meu a fost primar, pe vremuri, noi am suferit din cauza comunismului și astfel nu aveam loc decât într-un partid de dreapta. Întrucât celelalte partide de dreapta care au fost, pe care le-am simpatizat, nu am fost membru al vreunui partid până acum, le-am studiat, o parte dintre ele sunt terminate, altele compromise. Dacă o să mă întrebați, cum mă întreabă mulți, de ce Gigi Becali, am să vă răspund eu: în 1984 eram la Paris și am mers în vizită la un castel – mare castel, acolo au fost și Napoleon și Charles de Gaulle – unde am văzut Școala Superioară de Ciobani. Am văzut în Orașul Luminii universitatea de ciobani și, bineînțeles, școli medii și postliceale sunt cu miile. În timp ce păstorii noștri sunt lăsați să se educe la școala vieții sau din tată în fiu. De curând am revizitat două din satele noastre de oieri din Sibiu: Poiana, care este un topmodel pentru Europa, și Săliștea Sibiului, satul care nu a lăsat țării nici mai mult nici mai puțin decât 12 academicieni. Deci asta a făcut să mă îndrept spre partidul în care mă găsesc astăzi.

* Rep.: Dvs. răspundeți de coordonarea filialelor partidului din Transilvania, ce obiective aveți și ce strategie?

P.M.: Eu, deși sunt născut în sud, am fost alungat din sud în Transilvania și m-am renăscut la Reghin, care este al doilea oraș natal al meu. Am fost trimis să mă reeduc și am ajuns în lumea medicală, în care, după un an de zile, când m-am dus cu adeverința că am lucrat la spitalul din Reghin, tovarășii mi-au spus: “între doctori? Dar mai mult te-ai stricat decât te-ai reeducat. Acum trebuie să mergi doi ani în subteran și pe urmă vii înapoi. Dar soarta m-a făcut să întâlnesc acolo un doctor faimos – Puia Aurel – și să mă ducă la primul secretar și mi-a dat o bursă muncitorească. Și atunci eu m-am apropiat foarte mult de Transilvania. Am plecat înapoi la București, dar m-am căsătorit în Reghin, iar din 1970 am venit din nou în Transilvania, la Cluj Napoca, ca inginer șef. Revenind, am dorit să facem o coeziune a filialelor din Ardeal, cunoscând tipicul ardeleanului, explicându-i președintelui de ce vreau acest lucru, că un ardelean măsoară de două ori, gândește de trei ori până mai scoate o vorbă, și aș vrea să știți că a mai fost un președinte ales de ardeleni, Emil Constantinescu, dar nu a putut să-i păcălească decât o singură dată, a doua oară nu l-au mai ales pentru că le-a înșelat toate speranțele.

Și-atunci, am pornit la treabă cu județul Mureș, cum era și normal, că era cel mai aproape de Cluj pentru mine, cu prietenul, acum și colegul meu Doru Borșan, am hotărât ca în această primăvară, i-am explicat și președinteluli și tuturor șefilor de filiale din Ardeal, să facem o întâlnire, în acest loc, până la Buna Vestire. În partea a doua a lunii martie, înainte de 25 martie, la care să vină și președintele partidului și staff-ul, și cele 12 filiale județene. Va începe într-o vineri după amiază, ne vom întâlni la o cină prietenească, a doua zi, vor avea loc, de la ora 8 la 12 probleme, discuții, să ne împăcăm unii cu alții și probabil că vom merge cu președintele la Palatul Culturii să se întâlnească cu mureșenii. Și ca să leg și mai puternic acest partid de Ardeal, vreau ca în 2008 toamna, sau în 2009, înainte de alegerile prezidențiale, după 161 ani, să refacem Adunarea Națională de la Blaj, pe care a făcut-o Avram Iancu, în 1848. Cea mai grandioasă adunare a românilor care a fost aici, în Transilvania, în mica Romă, la Blaj, unde a spus Avram cea mai scurtă cuvântare: “No, să merem”.

Reformă în sănătate?!

* Rep: Ce obiective, ce strategii aveți pentru Ardeal?

P.M.: Vă gândiți la ce vrem să facem noi pentru Ardeal? Eu, ca om care am lucrat în sănătate, 51 de ani, doresc să slujesc în continuare, sănătatea. Pentru că avem foarte multe carențe în aplicarea, reformarea problemelor sănătății. Una, cea mai simplă, este atenția pe care trebuie să o dăm medicului de familie. Medicul de familie sau medicina primară cum este numită, este elementul principal în screening-ul bolilor și în depistarea bolilor precoce. O boală descoperită din timp se tratează și mai bine și mai ieftin, asta e cel mai important. Iar, la noi, medicul de familie este o himeră, căruia nu-i dăm ce trebuie. Nu-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Îl lăsăm acolo fără a-i da condiții de muncă, fără a-i da condiții de viață, fără a-l pune să facă treabă. Adică toate aceste boli trebuie să pornească de la medicul de familie.

* Rep.: De acord, numai că trebuie ca și pacienții pe care îi are medicul de familie, să fie conștient că măcar o dată pe an trebuie să își facă analizele…

P.M.: Dincolo dacă nu te duci de două ori pe an la control stomatologic, nu-ți mai plătește caria, sau dacă ai o boală gravă și nu au depistat-o printr-o radiografie, printr-un PSA la cancer de prostată, nu-ți mai plătește tratamentul. Deci boala depistată din timp se vindecă mai repede.

* Rep.: Cum vedeți dumneavoastră reforma din sănătate?

P.M.: Eu o văd foarte chinuită. În primul rând, părerea mea, chiar și astăzi, aveam o discuție cu un economist care este director financiar la spital, Dohon, care îmi spunea că un medic nu este în stare să facă reforma sanitară. E în stare să o facă economistul sau juristul? Haideți să dăm Cezarului ce-i al Cezarului și să lăsăm lucrurile să se desfășoare. Începem acum să ne pricepem și în medicină. Astăzi îmi spunea despre laparoscop, că cumpărat de la mine vreo 30 de laparoscoape și eu i-am explicat că 30 de laparoscoape nu sunt în tot ținutul Transilvaniei, ei au numai două, și zice, păi nu știu, poate laringoscop. Da, laringoscopul este un sistem de iluminat în gură ca să vezi în laringe. Nu trebuie să știi ce este ăla laparoscop și ce-i laringoscopul, dar ești în stare să faci reformă sanitară. Eu zic că reforma sanitară e în stare să o facă numai specialistul, care a mai lucrat în viața sanitară. Și cu președintele pentru țară și pentru România vrem ca banii privați, deocamdată, să aducem în România cel mai performant sistem de diagnosticare în oncologie, în neurochirurgie, în cardiologie care se numește tomograful pe emisie de pozitroni. Acest complex costă șase milioane de euro. România nu are acești bani. Dar să faci două referendumuri, care costă câte 80 de milioane de euro fiecare, putem să facem. Pentru o țară. Suntem ultima țară din europa, avem noroc că mai este după noi Albania, suntem ultima țară din Europa care nu are un astfel de aparat. În America există patru aparate la milionul de locuitori, în Europa, peste un aparat la un milion, în România, la 22 de milioane și jumătate, nu există un astfel de aparat. Pentru simpla banalitate că nu avem acești bani. Dar vreau să vă spun că numai un o ocolire de la ultima comună înainte de Feleac, Vâlcele, și până la Apahida, sunt 17 km. Costă 80 de milioane să facă o porțiune de autostradă. Pentru un oraș. O face municipiul Cluj, asta ca să nu mai treacă camioanele prin municipiul Cluj. Da’ o țară nu poate să facă. Și-atunci președintele nostru, a hotărât că pune acești bani, să facă pentru România, și să extindă și pentru celelalte centre universitare.

* Rep.: Câți oameni pot fi diagnosticați cu acest aparat?

P.M.: La ora actuală, un asemenea aparat, diagnostichează zilnic până la 15-18 oameni. Este un aparat de high performanță pentru precizarea diagnosticului, după ce s-au făcut toate metodele, deci e important pentru urmărirea tratamentului. În 24 de ore se poate spune dacă medicamentul care l-ai administrat sau radioterapia pe care i-ai administrat-o are eficiență asupra bolii. Tot din discuțiile pe care le-am avut din Transilvania și cu președintele nostru, la noi nu se face tratamentul leucemiei prin transplantul de măduvă. Este familia Benedek, este profesorul Arion de la Spitalul Fundeni din București și mai este o încercare la Timișoara, dar nu s-a făcut nici un transplant. S-au făcut doar studii. Deci, pentru pregătirea transplantului medular, costă un sfert de milion de euro. Cine își poate permite? Își vinde casa și tot n-ajunge, de-abia să facă două pregătiri, două cicluri de pregătire.

Între afaceri, cultură și sport

* Rep.: Cum se împacă afacerile cu Joia Culturală?

P.M.: În primul rând, în specialitatea mea, am făcut o colecție de aparatură medicală care este prima din România și care este mai mare decât cele din multe țări europene. Astăzi, ea este trecută în patrimoniul universal participând la congrese europene și internaționale de istoria științelor medicale. Cel de-al 16-lea Congres European al Muzeelor de Științe Medicale va avea loc în România la Cluj-Napoca în 2010 sau 2012. Eu înainte de 1989 eram vicepreședinte al cenaclului literar “Victor Papillian”, la care venea oricine, chiar și poetul comunist Mihai Beniuc. Acest cenaclu se termina întotdeauna cu celebra iahnie de fasole a doamnei Papillian. Probabil că mulți veneau pentru iahnia de fasole. Prin Joia Culturală Temco pe care noi o facem la Cluj, în primul rând am sfințit o biserică care era începută în 1938 când tata era primar al comunei în care m-am născut. A venit războiul și comunismul, iar biserca s-a dărâmat între timp. Atunci Dumnezeu ne-a ajutat și împreună cu cele patru surori ale mele astăzi în viață și cu consătenii mei să construim această biserică și să o dotăm cu tot ce trebuie. Am vrut prin acest cenaclu să cinstim memoria lui Ion Gavrilă Ogoranu, simbolul rezistenței anti-comuniste în munții Făgărașului, omul care după 10 ani de stat în munți a coborât și Securitatea nu l-a prins decât în 1979. Deși a fost condamnat la moarte, el a murit abia anul trecut de moarte bună și avea încă cazier de condamnat la moarte, asta pentru că cele două ministre postdecembriste – Stănoiu și Macovei – au zis că nu pot să-i șteargă condamnarea numai dacă el face o cerere de grațiere. Bătrânul a zis că dacă face o cerere de grațiere atunci își recunoaște fapta și mai bine moare condamnat la moarte. Am reușit prin grija Universității de Agricultură și Medicină Veterinară din Cluj ca după 68 de ani să-i redăm diploma de inginer. Tot acolo, la cenaclul nostru, s-a lansat cartea “Holocaustul Roșu” în care s-au adunat victimele comunismului din întreaga lume care depășesc cifra de 300 milioane de oameni. Cenaclul are o tentă literară pornită de la Augustin Zenetov cu care, în 1979, când mi-am deschis pentru prima dată colecția de aparatură medicală, am comemorat 90 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu. Scopul cenaclului pe lângă cel cultural este și de luptă anti-comunistă.

* Rep.: Ce credeți că ar trebui să primeze: afacerile în politică sau politica în afaceri?

P.M.: Să vă spun ce ar trebui să primeze la mine. Eu am fost inginer de aparatură medicală. Unii prieteni îmi spuneau: “ce cauți tu în politică alături de Gigi Becali? Eu le spuneam că tot ce am făcut până acum, fie inginerie medicală fie afaceri, am făcut bine. Acum le las pe toate și mă apuc să lucrez pentru țară. Am predat totul urmașilor mei, am trei copii, ei au preluat toate afacerile. În politică se intră atunci când ai bani, nu să faci bani.

* Rep.: Președintele Becali a spu că presa este coruptă moral, în special de către politicieni. Considerați că poate să treacă mass-media printr-un proces de însănătoșire morală?

P.M.: În presă există și oameni buni și oameni răi. Becali a fost provocat să facă afirmații despre moralitatea mass-media, dar eu am convingerea că presa se va curăți de elemenele negative. Eu am învățat o lege: “Două corpuri de temperaturi diferite dacă stau împreună ajung la aceeași temperatură, iar două corpuri de mase diferite dacă sunt puse împreună ajung la aceeași masă”.

* Rep.: Ați lansat la un moment dat ideea unui parteneriat U. Cluj-Steaua. Care este situația?

P.M.: Echipa U Cluj reprezintă simbolul intelectualității clujene. Noi o să avem simpatizanți și o să facem un parteneriat cu alte cluburi: jucători, antrenamente comune, cantonamente comune. Dacă intră U Cluj în Divizia A avem șanse să câștigăm jumătate din Cluj sau din Transilvania. Această este discuția pe care am avut-o cu președintele la București ca mai apoi să aud în ziarele din Cluj că Consiliul Local vrea să vândă acțiunile lui U Cluj. Atunci

l-am sunat pe Becali și el mi-a zis că nu poate să le facă pe toate și că deja el are o echipă, pe Steaua. Primarul Boc, chiar dacă nu a avut nici un cumpărator, atunci când am venit eu mi-a zis că numai mie nu-mi vinde echipa, deși nici nu pomenisem de Becali.

La PE, pe mâna tinerilor

* Rep.: Câte mandate sperați să obțineți la europarlamentare?

P.M.: Eu sper că la europarlamentare vom fi în jur de 13-15 la sută, asta înseamnă că o să avem vreo șase europarlamentari, dacă ne ajută Dumnezeu.

* Rep.: Asta înseamnă că vă veți despărți de România?

P.M.: Eu nu aș vrea să mă despart de România. Sunt pe listă, dar aș vrea chiar să alegem niște tineri care să se formeze în Europa și să vină pe urmă să aplice informația la noi, că ei mai au timp și viață. Noi, ăștia mai bătrânii, să rămânem să facem treburile acasă bine. Deci, ca idee politică, vreau să vă spun, fără să atentez la vreo etnie, fiindcă suntem în Târgu-Mureș, eu aș dori, ca pentru prima dată în istoria României după 1990, după decembrie ț89, să putem fi capabili să facem o majoritate parlamentară românească. Noi până acuma, trebuie să recunoaștem, toate partidele care au fost la putere, au avut o dependență față de UDMR. Care, cei șase la sută a știut cum să-i exploateze și i-a exploatat bine. Poate și eu aș fi făcut la fel. Nu îi critic pentru asta, dar au făcut și niște exagerări. O treabă ca asta, cu Å¢inutul Secuiesc, care se face pe banii bugetului României, nu se face, pe banii mei și pe spinarea mea.

* Rep.: Sunteți pro sau contra votului uninominal și care vă sunt argumentele?

P.M.: Suntem pentru votul uninominal, ca să se aleagă oamenii care trebuie, și pentru că tot suntem la Parlament, suntem pentru ca, în Parlament, votul să fie deschis. Ce înseamnă secret? N-ai curajul să îți asumi responsabilitatea? Nu vrei să vadă cel care te-a ales dacă tu ai votat o lege pentru cei bătrâni sau pentru cei tineri sau pentru cei de vârstă mijlocie? Nu numai că îl facem secret ne mai ducem și cu câte două bile după noi ca să ne batem joc!

* Rep.: Care sunt motivele pentru care un alegător ar vota PNG-CD?

P.M.: În primul rând, vreau să vă spun părerea mea, că un simpatizant, este tot atât, și asta am spus-o în filiale, de valoros ca și un membru de partid, pentru că pe hârtia aia nu se poate pune decât o singură ștampilă. Și la fel de validă este și cea a simpatizantului și cea a membrului de partid. Lupta trebuie să o ducem pentru simpatizanții noștri. Atunci când mergem într-o comună, când mergem într-un sat, trebuie să vedem care sunt nevoile acelui sat. În primul rând, le spunem șefilor noștri de organizații, că și ei întreabă: “Bine, da eu ce fac?” Tu vei fi viitorul primar al acestei comune sau consilier și căutați să satisfaceți nevoile oamenilor din comuna voastră. Ce n-aveți aici? Avem curent electric, avem gaz metan, avem apă, n-avem canalizare. Spune că vei lupta pentru satul tău, ca în mandatul tău să strângeți bani, să atrageți programe europene și să faceți canalizare.

* Rep.: Ce șanse are un proces de reformare a clasei politice?

P.M.: Președintele nostru le spunea șefilor de filiale după întâlnirea din decembrie: “Dacă Dumnezeu va da șansa să aveți tot ce vă trebuie atunci vă rog să luptați ca să distrugeți corupția din România și să avem lideri cum trebuie, astfel încât fiecare om să aibă o viață decentă. Ä‚la care fură, îl bag în pușcărie, cel care face evaziune fiscală, îl amendez sau îl sancționez penal, dacă fapta este foarte gravă și ăla care a primit banii statului să știe cum să-i cheltuie și mai ales pe ce să-i cheltuie”. Drept exemplu, Ministerul Sănătății a primit în 2006 32 milioane de euro numai pentru aparatură medicală. A pus niște juriști să organizeze niște licitații, deși eu nu înțeleg de ce nu a pus specialiști în inginerie medicală, și n-a cheltuit decât 2% din banii aceia.

* Rep: S-a vehiculat faptul că PNG s-a axat cel mai mult pe electoratul pierdut de PRM. Ce delimitează cele două partide?

P.M.: Pornind de la proverbul că “Două săbii nu pot intra în aceeași teacă!”, părerea mea este că, deși ei spun că sunt de extremă dreaptă, eu vă spun că sunt de extremă stângă. Eu zic că PRM care a inclus și o parte din PUNR nu are nimic în comun cu noi. Din păcate, șeful lui este de extremă stângă pentru că a făcut circul din Parlamentul României atunci când președintele țării a condamnat comunismul. Apropo de acest lucru, în cadrul cenaclului nostru culural, noi am fost primii care am făcut un proces comunismului la Cluj, pe 7 septembrie 2006, înaintea raportului lui Tismăneanu. Acesta nu a pomenit în raportul său evenimentul din Cluj, deși el a cules date din procesul nostru care, deși fictiv, s-a desfășurat cu formalitatea unui adevărat proces. Acolo s-a dat o decizie fără condamnări pentru că comunismul a fost pus pe stâlpul infamiei, iar biserica l-a afurisit în cel mai sfânt mod. Revenind la PRM, noi nu avem nimic în comun cu ei pentru că, deși zic că sunt de dreapta, ei, de fapt, sunt de stânga, iar noi suntem de centru-dreapta fără nici un fel de extremă. Vrem ca toate națiunile să se împace între ele iar toate minoritățile să aibă aceleași drepturi cu majoritatea. Ne delimităm complet prin principii și credință pentru că ultimul motto al partidului este “În slujba crucii și a neamului!”, iar cele trei elemente de bază ale neamului nostru sunt religia, națiunea și familia.

Implicare socială prin proiecte

* Rep.: Ce alte proiecte mai are PNG?

P.M.: Alte probleme pe care le are partidul nostru ca țintă este ceea ce face și Doru Borșan și ce fac mulți președinți de filiale este acela de a îi ajuta pe cei săraci. Deci, președintele, să vă spun un secret. Vrea să țină o singură cuvântare în Parlamentul European, să le reamintească tuturor șefilor de state că, dacă au ajuns acolo, au ajuns cu vrerea lui Dumnezeu. Și dacă sunt acolo cu vrerea lui Dumnezeu, să aibă grijă și de cei neputincioși și de cei săraci și de cei slabi, așa cum o face el și spune întotdeauna Doamne, dacă m-ai ajutat să fac atâta avere, vreau să dau din ea, celor care nu au. Și face acest lucru, ați văzut în câte exemple, cu câtă dorință.

* Rep.: Nu v-ați gândit la niște proiecte mai elaborate care să îi implice activ pe cei nevoiași?

P.M.: Și la asta ne gândim. Banii ăștia, cum îmi spunea și episcopul de Covasna și Harghita, Preasfinția Sa Ioan Sălăjan, Vasile cel Mare, zicea că mila trebuie să transpire puțin prin mână, când dai să te uiți unde dai și pentru ce dai, să-i dai undiță să-și prindă peștele. De aceea, vreau să spun, că, începând cu anul școlar 2007-2008, vom face ce n-a existat în istoria românilor, decât una făcută de Nicolae Iorga, de la București, și a doua, făcută de doctorul Eugen Nicoară la Reghin: să dăm o bursă școlară în număr de 50 sau 100 în fiecare an de studii. În anul întâi vor fi 100, în anul doi 200, în anul trei 300, până la 500 de burse, o bursă mai mică de cinci milioane, o bursă de care să profite, să beneficieze, nu numai copiii de excepție ci și cei săraci.

* Data și locul nașterii: 7.10.1935, Purani – Teleorman

* Activitate politică: 2006 – Prim-Vicepresedinte PNG-CD

* Activitate profesională: 2006- patron, director general, prof. univ. dr. ing., Universitatea Tehnică Cluj-Napoca; Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa” Iași

1993 -2006 patron și director general al S.C. Tehno Electro Medical Company S.R.L.,

2005 – Doctor in ingineria electrică

1972 -1995. Profesor de Radiologie și Medicină Nucleară, șef al Catedrei de Aparatură medicală, la Școala Tehnică Sanitară Cluj-Napoca;

1972-1993. Direcția Sanitară a Județului Cluj, și Spitalul Clinic Județean Cluj, inginer șef al Atelierului Județean pentru Întreținerea și Repararea Aparaturii Medicale Cluj;

1968-1972. Profesor de radiologie și medicină nucleară, la școala Tehnică Sanitară Postliceală – București;

1964-1972. Industria Tehnico-Medicală, I.T.M. București, Secția de reparații, atelierul de radiologie, ca tehnician principal, inginer, inginer principal și șef de atelier radiologie;

1962-1964. Spitalul Clinic Fundeni, București, încadrat ca tehnician principal de radiologie

1958-1959, delegat al Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale.

1952-1955. Transporturile Aeriene Româno-Sovietice (TARS), Aeroportul Băneasa, ca mecanic avion.

A consemnat Ligia VORO