Transilvania, casa de corecţie a Germaniei

ZIARUL a mai descoperit alte zeci de tineri infractori germani aduşi la reeducare în localităţi din Mureş şi Sibiu fără acordul statului român 

Scandalul “arbeit macht frei” continuă * ZIARUL de Mureş şi ZIARUL de Sibiu au descoperit alţi “infractori” minori germani în cadrul Asociaţiei “Speranţa Copiilor” din Sighişoara * Copiii sunt daţi în “plasament familial” fără acordul Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului Mureş * Guvernul german încearcă revizuirea programelor de reabilitare, a tinerilor minori, existente la ora actuală în Germania * În decurs de câţiva ani, în judeţele Mureş, Sibiu şi Harghita şi-au făcut apariţia patru fundaţii destinate exclusiv minorilor germani * Protecţia Copilului refuză să autorizeze aceste instituţii

În ediţia precedentă, ZIARUL de Mureş v-a informat despre descoperirea, în satul mureşean Cund, a unui aşezământ cu totul deosebit. Într-un imobil aparţinând fundaţiei germane “Viitorul Copiilor”, şase minori germani, condamnaţi în ţara lor pentru comiterea unui lung şir de infracţiuni, efectuau un soi de penitenţă, într-un cadru situat total în afara celui legal. Asta, nota bene, sub nasul Primăriei şi a Poliţiei locale. Mai mult, la Cund copiii erau puşi să muncească pentru a-şi asigura subzistenţa, aspect care contravine flagrant Convenţiei Europene pentru Protecţia Drepturilor Copilului. Cazul copiiilor germani de la Cund a fost apoi preluat de majoritatea mediilor de informare naţionale şi a făcut înconjurul ţării. Noi am mers mai departe cu investigaţiile şi am descoperit un lucru de necrezut: lucruri similare se mai petrec şi în alte locuri din ţară. Azi mai oferim încă un exemplu, în sensul celor afirmate anterior, descoperit la Sighişoara şi în câteva localităţi sibiene.

Export de carne vie

Fundaţia Martinswerk, al cărei preşedinte este Has Urlich, a început “exportul” de tineri minori spre Transilvania în luna septembrie a anului trecut. Programul a fost conceput de gruparea germană Saint Michael Shaardt şi de către cercul de creştini a cărui denumire, de ce nu ne mai miră, este “Break and Go” . Activitatea Asociaţiei “Speranţa Copiilor” situată în Sighişoara pe strada Ana Ipătescu la numărul 26 are la bază motto-ul: “A trăi fără lux, simplu dar fericit”. Asociaţia germană încalcă legea română în mod fraudulos. Din cei opt minori aduşi din Germania şase sunt daţi în “plasament” unor familii din comuna Laslea, judeţul Sibiu iar ceilalţi doi unor familii sighişorene, fără un aviz prealabil din partea Comisiei pentru Protecţia Copilului, cum ar fi normal, conform normelor legale aflate în vigoare.

Minori germani… ascunşi de ochii autorităţilor

La ora actuală în comuna Laslea nu se află decât un singur tânăr german. Acesta a sosit în urmă cu două săptămâni, însă înaintea lui s-au perindat, de-a lungul a doi ani de zile, mai mulţi minori germani certaţi cu legea în ţara lor. Locuitorii comunei ştiu de el, dar puţini l-au văzut la faţă. Ascuns bine de familia Neag, tânărul încearcă să scape de amintirile trecutului prin munca în cadrul unei ferme din Laslea. Se pare că proprietarul fermei, a muncit în Germania pentru a pune pe picioare această afacere iar acum se foloseşte la rândul lui de mână de lucru de import. “Băiatul stă aici aproape toată ziua. Ne ajută să nivelăm terenul, să mulgem vacile, la toate cele. Eu mă descurc mai bine cu el că mai ştiu germană, de când am lucrat acolo”, a susţinut “micul” întreprinzător Neag. 

Labili psihici

La 6 kilometri de Laslea, în satul Floreşti a mai aterizat un neamţ. Tobias Engler are 14 ani şi se află de doi ani la familia Lazko. Tobi, aşa cum este alintat de “tata” Ioan este acum plecat în Germania, într-o scurtă vacanţă, dar va reveni. Tobias este primul german care a ajuns pe tărâmuri sibiene în cadrul acestui program al Asociaţiei “Speranţa Copiilor”. “Este un băiat bun, dar are o hibă, atunci când se enervează. Parcă îşi pierde controlul. El recunoaşte pe urmă că a greşit, dar spune că aşa e el. În primele luni, chiar a sărit la mine să mă bată, din cauza unui căţel. Atunci i-am dat una şi pe urmă am fost pretini”, a declarat Hermann Lazko. Condiţia psihică a lui Tobi nu este tocmai la cei mai înalţi parametri, fapt recunoscut chiar de Hermann. Înainte de a veni în Floreşti, Tobias Engler a fost la o familie din Scoţia. Nu a rezistat prea mult. Familia Lazko este însă mulţumită pentru că îi ajută în gospodărie. “Banii ne sunt daţi pentru mâncarea şi cazarea băiatului. Iniţial ne-am înţeles la 250 de euro, dar de la fundaţie primim acum câte 6 milioane pe lună”, şi-a arătat nemulţumirea capul familiei.

Afaceri dubioase

Cu toate că Tobias Engler a fost adus în România în urmă cu doi ani, familia Lazko a dus la Primărie un contract semnat cu fundaţia “Speranţa Copiilor”, doar în data de 21 octombrie, anul acesta. În tot acest timp, “părinţii” lui Tobi nu au plătit impozit, la fel cum până acum nu au plătit nici familiile Popa şi Neag. În contract este stipulat faptul că perioada pentru care a fost încheiat contractul este nelimitată, începând cu data semnării acestuia, iar preţul pe care îl primesc cei care îi găzduiesc pe tineri, a fost stabilit la 6, 7 milioane lei. 

Au fost şi fete

Familia Popa din Mălâncrav este cunoscută în sat mai ales prin numeroşii lor copii. Ioan şi Maria au crescut 9 urmaşi, însă de-a lungul timpului au mai găzduit alţi trei tineri de naţionalitate germană. Până să-l primească în bătătură pe Florian Voelckler, familia din Mălâncrav a încercat să educe alţi doi adolescenţi. “Înainte de Florian am mai avut un băiat şi o fată. Băiatul a plecat după patru luni. Acum am auzit că nu ar vrea să stea cu părinţii din cauza anturajului. El nu vrea să se ducă la ei, iar părinţii probabil că nu se pot muta din cauza serviciului. Nu ştiu ce o să se întâmple cu el”, povesteşte “mama” Maria. “Am mai avut pe urmă o fată. A plecat de aici după două luni. A stat pe urmă la o familie în Laslea, dar nu a rezistat acolo şi au luat-o înapoi în Germania”, a afirmat Maria Popa.

“A trebuit să plec din Germania, pentru că făceam rele. Am fumat, am furat, m-am drogat, am spart maşini. De fumat m-am apucat de la 6 ani. A trebuit să aleg între a sta într-un cămin în Germania, sau să stau la familii în Islanda, Franţa, România sau Scoţia. Am preferat România, pentru că aici auzisem că sunt cai şi căruţe”, a afirmat minorul german Florian Voelcker.

În afara legii

Scopul real al Asociaţiei îl reprezintă “ajutorarea şi îngrijirea copiilor şi tinerilor cu deficienţe de ordin fizic, psihic şi social în vederea corectării şi înlăturării lor prin intermediul schimburilor interconfesionale, etnice şi culturale, dintre aceştia şi familiile organizate, rezultate în urma plasării lor în astfel de familii şi proiecte”. Nicăieri însă în acest statut nu este precizată “comercializarea” minorilor germani. Un alt aspect, la fel de interesant, îl constituie încredinţarea copiilor, în regim de “plasament familial”, unor familii fără un aviz prealabil din partea Comisiei pentru Protecţia Copilului, conform prevederilor legale. Prin urmare, şi această fundaţie, prin “politica” adoptată se situează, la fel ca şi cea din satul Cund, în limita legii. Ca să nu mai vorbim despre faptul că, deşi Asociaţia şi-a început activitatea de mai bine de un an de zile, nici la ora actuală nu prezintă autorizaţie de funcţionare din partea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului Abandonat.

“Ştiu despre faptul că o grămadă de fundaţii şi asociaţii cumpără imobile în Sighişoara. Dar Primăria nu are o evidenţă a acestor tranzacţii. Nu ştiu nimic despre existenţa unei astfel de asociaţii, acum aflu de la d-voastră.” (Dorin Dăneşan, primarul din Sighişoara).

“Asociaţia “Speranţa Copiilor” este finanţată de către organismul Jugendamt din Germania. Din informaţiile pe care le deţinem, se pare că, cotizaţia lunară oferită de direcţiile germane pentru creşterea unui copil în România este de 5.000 de euro pe lună.

“Consulatul german a fost informat despre această situaţie de către autorităţiile române. Deocamdată, organele germane competente analizează problema înainte de a lua o decizie. În acelaşi timp Guvernul german a reluat în discuţie programele de reabilitare existente şi încearcă revizuirea acestora, dar rezultatele nu pot fi anticipate. Ambasada noastră nu are o evidenţă a tuturor cetăţenilor germani care intră sau ies din ţara d-voastră.Fără îndoială vom coopera cu autorităţile române.” (Mathias Kruse, ataşat de presă în cadrul Ambasadei Germaniei la Bucureşti)

“Am hotărât să nu acordăm deocamdată autorizaţii de funcţionare acestor două fundaţii, până nu prezintă acte clare în acest sens.” (Directorul DJPDC Mureş, Domby Caroly).

Peter Adamek, consulul Germaniei, dă vina pe autorităţile române pentru apariţia tinerilor germani în Sibiu. “Un stat are obligaţia de a verifica aceste organizaţii. Toate ilegalităţile vor trebui verificate de Statul român. Consulul German intervine în momentul în care este lezat un cetăţean german. Mă aflu de doi ani aici şi în acest timp nu am auzit nimic de această organizaţie.” 

Deşi membrii Asociaţiei “Speranţa Copiilor” neagă existenţa unei legături cu Fundaţia “Viitorul Copiilor” se pare că această Asociaţie din Sighişoara îl are printre fondatori pe, Hans Mayer Jurgen, fost angajat al organizaţiei din Cund.

Monica MĂEREAN
Cristina MITRICĂ