Sistemul devorează medicii

Din cauza Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate şi Direcţiei de Sănătate Publică, medicii specialişti cu cabinete individuale sunt obligaţi să refuze urgenţele şi să-şi falsifice raportările. Mai bine spus să nu-şi recunoască munca prestată. Cei 39 de medici din judeţ sunt puşi în situaţia de a-şi pierde cabinetele, având semnate contracte de comodat doar până în 31 decembrie cu DSP, însă până atunci sunt obligaţi de CJAS să presteze doar două ore de muncă pe zi. Legal!

Aceşti medici specialişti sunt obligaţi să încheie contracte de comodat cu DSP pentru că doar în baza unui asemenea acord pot beneficia de spaţii în cadrul spitalelor. Pentru a încheia contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate e nevoie de acest contract de comodat care presupune următoarele: cerere din partea medicului, deţinerea unui cabinet înregistrat la registrul unic al DSP Mureş, acreditare pentru cabinet şi drept de liberă practică pentru medic. Dacă toate acestea sunt îndeplinite, CJAS trebuie să încheie contract. Practic nu prea poate refuza în afară de cazul în care nu-i permite bugetul. Şi practic aici e problema! Medicii specialişti cu cabinete individuale semnează contractele de comodat pentru că altfel pierd spaţiul şi pe de altă parte contractul cu CJAS este unicul lor venit.

Problema punctelor

Plata de către CJAS pentru serviciile prestate de medici se realizează în funcţie de punctele acumulate pe lună, stabilite în funcţie de fiecare bolnav. Aceste puncte erau până în ultimele luni stabilite la un plafon de 28 de pacienţi pe zi, care reprezintă 10 mii de puncte echivalentă cu suma de 40 de milioane. Această normă se putea îndeplini în şapte ore de muncă pe zi. De asemenea trebuie subliniat că este stipulat în lege faptul că, întâietate au ambulatoriile, medicii din această categorie neputând presta alte servicii, iar pacienţii pot fi taxaţi doar după cel de-al 29 bolnav consultat în ziua respectivă. Dar nu prea poţi consulta mai mult de 28 de pacienţi pe zi.

Lipsa de comunicare şi interesul propriu i-a dus la sapă de lemn pe aceşti medici. Şi nu doar pe ei.

În funcţie de necesarul de cadre medicale în fiecare judeţ şi respectând normele în vigoare, DSP stabileşte un plafon cu necesarul de medici. DSP Mureş a stabilit, fără să ştie nimic de buget, un necesar de cadre medicale de 219 care să îndeplinească normă plină. Şi în rest nimic!
Subliniem încă odată că aici este marea vină a DSP pentru că nu a stabilit exact numele fiecărui medic, pe secţii, pe spital, pe ambulator etc, doar aşa la modul general, practic dând mână liberă Casei Judeţene să încheie contracte cu mai mulţi medici şi cu cine vrea.
219 medici cu normă plină reprezintă numărul medicilor înmulţit cu şapte ore pe zi. Asta înseamnă că poţi încheia contracte cu 438 de medici cu jumătate de normă, sau cu 876 dacă fiecare lucrează câte două ore pe zi. Astfel, CJAS a încheiat asigurări cu 330 de medici şi culmea cei mai mulţi bani fiind daţi la cabinetele particulare unde pentru fiecare consultaţie scoţi bani şi din buzunar, cabinetul beneficiind şi de banii traşi din salariul cetăţeanului pentru sănătate. Câteva cifre statistice puse la dispoziţie de DSP arată că medicii specialişti din ambulator au primit două miliarde, în timp ce cabinetele private primesc în baza contractelor încheiate cu Casa 15 miliarde. Astfel bugetul s-a diminuat considerabil, ” mămăliga fiind împărţită la 325 în loc de 219 medici”.

Medicii din ambulator sunt plătiţi pe două ore de muncă. Mai nou sunt obligaţi săfalsifice şi acte.

Chiar dacă lucrează şapte ore pe zi, lor li se decontează doar 4000 de puncte, echivelentul a două ore de muncă pe zi. Medicii au tăcut şi au semnat mai departe contractele pentru că le era frică să nu-şi piardă spaţiile, contractul de comodat fiind legat de acest lucru. Mai mult, în ultima lună, directorul de contractări din cadrul CJAS, Marcela Vasluianu, dorind să întindă şi mai mult coarda, i-a obligat pe medici să raporteze doar cele 4000 de puncte şi nu toată munca prestată care echivalează cu 10000 de puncte. Indignarea medicilor şi refuzul de a raporta aşa cum le cere Casa, vine din faptul că există riscul ca în afara celor două ore să nu li se recunoască munca. Mai mult, dacă în afara celor două ore un medic eliberează o reţetă unui pacient consultat,  el poate fi condamnat.  
“Noi trebuie să lucrăm şapte ore pentru că nu-l pot da afară pe pacient şi acum ne pun să facem şi falsuri. Vă daţi seama că pentru reţetele eliberate în afara celor două ore pot fi băgat în puşcărie pentru că nu mai pot justifica din moment ce mă obligă să depun o factură falsă. Adică să mă mint pe mine”. Din cauza acestui fapt, medicii refuză să-şi depună facturile, declarând că “nu ne poate obliga să facem ceva ilegal”.

Declaraţia unui medic primar: “După toate cheltuielile duc acasă 200 de mii de lei”

Medicii susţin că aceşti bani nu le mai ajung să-şi scoată un salariu minim pe economie. Unul din medici a declarat că în ultimele două luni a dus acasă 200 de mii de lei. “Suntem trataţi mai rău decât muncitorii necalificaţi după 20 de ani vechime. Şi un medic primar trebuie să aibă cu 20% mai mult venit decât un medic specialist”. De asemenea ei susţin că la toate notificările trimise CNAS primesc răspunsuri care nu doar că le dau dreptate dar “cei de acolo se miră de politica unui judeţ care se află pe locul patru în ţară la buget şi în restul judeţelor nu e nici o problemă”, au declarat medicii. Concluzia este: “Aceşti oameni îşi bat joc de noi” .

Conflictul dintre DSP-CJAS sau cum unele ambiţii distrug sănătatea mureşeană

Acum că gluma se îngroaşă fiecare plasează mingea pe terenul altuia. Klara Brânzaniuc foloseşte fraze de genul “proastă gestionare” la adresa lui Csiki şi invers. Din acest conflict a mai reieşit şi altceva. Faptul că doamnele directoare nu-şi cunosc nici măcar propriile atribuzţii. Directoarea DSP, Klara Brânzaniuc, a susţinut săptămâna trecută că acele contracte semnate între casă şi medici ” sunt ilegale”, deorece, susţine dânsa, “trebuiau, conform legii să primească avizul nostru”. În replică, Csiki declară “arătaţi-mi şi mie legea respectivă că eu nu ştiu de aşa ceva”. Astfel am fost puşi în situaţia să studiem legislaţia din domeniu şi să ne dăm seama că nici una din cele două doamne nu are dreptate. Avizul DSP e necesar doar pentru contractele încheiate de ambulatoriile din Spitalul Judeţean. Mai mult, ambele părţi au recunoscut lipsa de comunicare între instituţii, şi între instituţii şi medici. Îl rugăm cu această ocazie pe prefectul Ovidiu Natea, care se mai implică în sănătate, să facă ceva în acest sens. Nu credem că merită ca pentru nişte orgolii a unor persoane să se distrugă sistemul sanitar.

Comisie de anchetă de la CNAS la Târgu Mureş

Săptămâna trecută, în urma scandalului iscat în lumea medicală, s-a deplasat o comisie de anchetă din partea CNAS pentru a verifica legalitatea contractelor încheiate de CJAS. Comisia încă nu s-a pronunţat, cei de la Bucureşti declarând că directorul CNAS va da publicităţii un comunicat oficial despre situaţia de la mureş. Pe de altă parte, directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, Csiki Zsuzsana, a declarat: “comisia şi-a dat seama încă odată că s-a respectat legalitatea”.

Sărăcia, neajunsurile

Spitalul Orăşenesc Luduş. Aici domnesc sărăcia, neajunsurile şi datoriile care cresc pe zi ce trece. Mai grav e faptul că numărul pacienţilor este în creştere, iar medicii trebuie să-i trateze cum pot, într-un sistem sanitar experimental. Momentan secţiile spitalului (infecţioasele, chirurgia, internele, sediul administrativ cu pediatria şi ambulatoriul de specialitate, cu ginecologia şi obstretica) sunt grupate în cinci clădiri. Ar mai fi şi clădirea psihiatriei, ce se află la o distanţă de şapte kilometri de spital. Clădirile sunt vechi şi necesită mereu reparaţii. “Anul acesta am primit 80 milioane de lei din partea Primăriei, sumă care abia ne ajunge pentru renovarea clădirii în care funcţionează secţia de interne”, a declarat directorul spitalului, dr. Ioan Maior.

Miercurea Niraj: “suntem într-o situaţie disperată”

Cei din Miercurea au rămas fără nici un sprijin material. Astfel oamenii nu şi-au luat nici un salariu în acest an. Bolnavii au rămas fără medicamente, fără mâncare şi cu un personal tot mai scârbit de această sărăcie. Acest spital este primul care a încheiat contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. S-au atribuit 221 de mii pe zi pe un bolnav, ceea ce reprezintă doar 80 la sută din salariile celor treisprezece angajaţi. În rest nimic pentru medicamente, mâncare, amenajări şi alte cheltuieli (telefon, lumină, gaz). Ar mai fi nevoie şi de laborator, de un aparat Roentgen de ambulanţă dar pentru aşa ceva nu sunt posibilităţi. Se lucrează doar cu stetoscop şi tensiometru.

Marian Traian: “spitalul nostru nu mai are şanse”

Spitalul Municipal Reghin stă mai bine la capitolul datorii decât la buget. Dacă bugetul primit pe 2003 a fost de 42,5 miliarde lei, datoriile acumulate către furnizori timp de doi ani (2003-2002) se ridică la 23 de miliarde. Acesta în condiţiile în care aproximativ 80 la sută din cele 300 de paturi sunt permanent ocupate. Deocamdat nu au fost plătite de CJAS nici măcar arieratele pe anul trecut, doar verificarea s-a făcut în acest sens, dacă cheltuielile au fost justificate. Şi chiar au fost. Din bugetul de 42,5 miliarde, numai 8 sunt destinate cheltuielilor materiale, iar pentru a încheia bine acest an, mai sunt nevoie de cel puţin 4 miliarde. Sumă care a şi fost cerută de la Casă. Nu se ştie dacă va fi şi dată.

Sighişoara trebuie resuscitată

Nici Spitalul Municipal Sighişoara nu face excepţie de la regulă. Şi aici sunt mari probleme. Clădirea este veche, reparaţiile pe care le necesită sunt numeroase iar cheltuielile pentru utilităţi înghit sume mari de bani. Pe lângă aceste neajunsuri a mai apărut una. Eterna poveste cu retrocedările este prezentă şi aici. Această poveste a durat mai bine de 10 ani iar finalitatea nu este cea mai fericită.
De curând Spitalul Municipal a pierdut o clădire. Este vorba de fostul sediu al neurologiei şi psihiatriei câştigat de foştii proprietari
În ultimul timp s-a redus şi aici numărul de paturi ţi cel al angaţilor. “Aici primim bolnavi şi din alte judeţe cum ar fi Sibiul, Alba, Braşov sau Harghita. Spre exemplu anul trecut din 12500 de externări 8 la sută erau pacienţi din afara judeţului Mureş” a afirmat directorul spitalului. “Pentru anul 2003 am primit din partea CJAS suma de 59,1 miliarde de lei. Din această sumă 45 de miliarde sunt necesari pentru salarii iar restul rămân pentru cheltuielile de materiale, medicamente şi utilităţi. Suma acordată nu acoperă decât 6 luni, în cealaltă jumătate a anului mergem pe datorii. Am solicitat o suplimentare a bugetului dar încă nu am primit nici un răspuns.”
 
Sovata a pierdut policlinica balneară

Începând din data de 1 iunie 1999 Policlinica Balneară a devenit secţie exterioară a Institutului Naţional de Recuperare Medicină Fizică şi Balneoclimaterică Bucureşti (INRMFB). De fapt, Policlinica Balneoclimaterică este o unitate fără personalitate juridică, fără patrimoniu şi în curând şi fără sediu. Se pare că imobilul în care-şi are sediu Policlinica aparţinea celebrului profesor Sturza Marius, urmaşii acestuia revendicând această clădire. Începând din 2000, în urma procesului de succesiune, clădirea a trecut în posesia lui Pop Elekes Grigore, urmaşul celebrului profesor.

MARTON Gabriella
Marius LIBEG