Magia Noptii de Sânziene

În fiecare an, pe 24 iunie, românii sarbatoresc asa cum se cuvine, cu multa veselie, cânt, joc si voie buna sarbatoarea Sânzienelor. Despre noaptea aceasta se spune ca este magica si ca toate minunile sunt posibile. Sarbatoarea de Sânziene e legata de cultul recoltei, al vegetatiei si prezinta un amestec fascinant de crestinism, pagânism si vrajitorie. Obiceiurile legate de Sânziene sunt multe si diferite de la o zona la alta.

Potrivit legendelor, Sânzienele sunt fete foarte frumoase care traiesc prin paduri sau pe câmpii. Ele se prind în hora si confera florilor si buruienilor puteri deosebite, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. Vocea poporului spune ca în noaptea Sânzienelor zânele zboara prin aer sau umbla pe pamânt, cântând si împartind rod holdelor si femeilor casatorite. Traditia mai spune ca ele înmultesc pasarile si animalele, au puteri tamaduitoare si ocrotesc semanaturile de grindina. Totusi, daca ele nu sunt sarbatorite de oameni asa cum se cuvine, se supara, devenind razbunatoare precum Ielele. În popor se spune ca Sânzienele se razbuna pe femeile care nu tin aceasta sarbatoare, pocindu-le gura. Ele nu pot fi înduplecate nici când vine vorba de barbatii care au jurat strâmb vreodata sau au savârsit nedreptati.

Sarbatoarea iubirii

Noaptea de Sânziene reprezinta si un prilej de întâlnire a tinerilor îndragostiti, doritori de a-si uni destinele. Este o sarbatoare a iubirii cinstita cu multa voie buna, cântec si joc. În ajunul Sânzienelor, fetele si baietii care doresc sa faca marele pas se aduna veseli si cu sufletul deschis pe înserat în sat. Fetele mari culeg de pe câmp flori de sânziene si împletesc cununi, aruncându-le apoi peste case. Din popor vine vorba cum ca daca acestea se lovesc sau se agata de horn, vestesc o cununie apropiata. În zorii zilei cete de flacai se aduna si strabat satele cu flori de sânziene la palarii. Apoi, dintr-un grup de sapte fete, toate frumoase, este aleasa “Dragaica” – cea mai cuminte si cea mai buna dintre fetele satului. Aceasta este împodobita cu spice de grâu, iar celelalte fete se îmbraca în alb. Alaiul Dragaicei porneste astfel prin sat iar la rascruci fetele fac o hora si cânta voioase. Ceremonialul continua mai apoi în întreg satul. Gospodarii aseaza câte un spic de grâu pe grinda sau în sura, sperând ca pâna la acea înaltime sa li se adune grânele. Potrivit altor obiceiuri fetele cu flori de Sânziene neîmpletite sub capatâi, isi viseaza ursitul în noaptea de Sânziene. Cununile sunt aruncate în coarnele vitelor, iar acestea se opresc în cornul unei vite tinere, fata se va marita cu un tânar. Daca cununa se opreste în cornul unei vite batrâne, ursitul va fi om în vârsta. Batrânii spun ca cei ce vad ielele dansând în padure în noaptea de Sânziene ramâne mut pentru totdeauna sau damblagesc. Tot ei vorbesc de nenorociri abatute asupra celor care nu respecta noaptea de Sânziene. Asadar, cel care spala, coase sau matura în acea zi poate muri înecat sau fulgerat.

Roua Sânzienelor

Roua din noaptea de Sânziene are o semnificatie deosebita. Daca te stropesti cu ea pe trup, acesta va deveni frumos si suplu. Roua adunata pe frunze de sânziene îndeparteaza de mâna celui care a atins-o artroza si durerile de oase. În acelasi timp, un obiect îmbibat cu pretioasa roua a Sânzienelor devine un talisman. Frunzele de dafin si ierburile capata proprietati magice daca sunt culese pline de roua înaintea ivirii soarelui, iar mai apoi uscate respectiv pastrate într-un saculet de matase alba.

Amalia MATEI

amalia@ziaruldemures.ro

Cea de-a III editie a Festivalului interjudetean De Sânziene a avut loc duminica, 24 iunie, la Capusu de Câmpie. Evenimentul s-a desfasurat în sala Caminului cultural din localitate si a constat într-o parada a portului popular si programe artistice oferite de Ansamblul folcloric Avram Iancu al scolii Generale Petru Maior din Capusul de Câmpie, Ansamblul Stejarii din Reghin, Grupul vocal-folcloric din Band, Ansamblul artistic Ardealul din Ludus, Grupul vocal-folcloric din Grebenis, Ansamblul Lereana al scolii Generale din Lueriu, Ansamblul Ciobanasul din sieut, judetul Bistrita, Grupul folcloric Papiu Ilarian, Ansamblul de dansuri populare al scolii Generale Emil Dragan din Ungheni, Grupul vocal-folcloric din Iclandul Mare si nu în ultimul rând Ansamblul Muguri de Nucet din judetul Alba.