Un cimitir multicultural

Anna Tomaszewska, o prietena din Cracovia, îmi povestea cum la ei în Polonia, în timpul gimnaziului, erau dusi cu scoala în cimitirul evreiesc al orasului, iar la ora de istorie erau învatati sa citeasca în idis inscriptiile pietrelor funerare. Au ajuns astfel sa cunoasca si personalitatile minoritatii evreiesti ale orasului, care au facut ceva istorie la Cracovia.

În comparatie, si în Mures avem multe “semne” ale civilizatiei evreilor, însa în afara de putinii membri ai comunitatii acestei populatii numeroase în trecut, se pare ca nimeni nu mai este interesat de ceea ce ei au lasat pe acest pamânt.

Cimitirul evreiesc

din Târnaveni

În zona Târnavei Mici, evreii au fost o prezenta nesemnificativa pâna la 1812, moment în care Polonia a fost ocupata de rusi si a început prigoana evreilor. Dupa acest an, începe o migratie considerabila a evreilor, din care o parte se stabilesc în Transilvania si Moldova. La 1920, la Târnaveni erau 490 de evrei si îsi ridicasera si o sinagoga impunatoare, care se poate vedea si azi. (cf. N. Fola, Monografia orasului Târnaveni). Sinagoga este monumentul evreiesc cel mai impunator din Târnaveni, alaturi de unele cladiri din zona centrala si alaturi de doua cimitire destul de mari, din care unul se gaseste la Adamus.

Cimitirul din Târnaveni are câteva zeci de pietre funerare foarte bine pastrate, lucrate în piatra sau marmura; ele se încadreaza între sfârsitul sec. XIX- începutul anilor ’50. Ca motive decorative, cel mai des apare “steaua lui David”, steaua formata din doua triunghiuri întrepatrunse si “Menora”, candelabrul evreiesc cu sapte brate. Textul este scris aproape în exclusivitate în idis, iar uneori apare si traducerea în germana sau maghiara.

Cimitirul este foarte bine întretinut (la fel ca sinagoga), semn al dorintei comunitatii evreiesti de pretutindeni pentru conservarea propriului trecut.

Narcis MARTINIUC