Erdogan a castigat alegerile legislative
Potrivit AFP, Partidul Dreptate si Dezvoltare (AKP) – partid de sorginte islamica – al premierului Recep Tayyip Erdogan, a castigat cu un avans considerabil alegerile legislative din Turcia, obtinand 47,6% din voturi. Partidul premierului Erdogan va detine in viitor, in Adunarea Nationala 334 de locuri din totalul de 550. In alegerile legislative din 2002, AKP a obtinut 34% din voturi
La scrutin – considerat crucial pentru viitoarea directie a tarii – s-au prezentat peste 42 de milioane de turci si nu au lipsit incidentele violente. Cetatenii, chemati la urne cu ocazia alegerilor legislative anticipate, au trebuit sa aleaga intre fortele politice laice, sprijinite de armata si partidele islamiste moderate, considerate favorite. Principala formatiune de opozitie – Partidul Republican al Poporului (CHP) – a obtinut 20,2% din voturi, find urmata de Partidul Miscarii Nationaliste (MHP), cu 14,4% din voturi.
Nu au lipsit incidentele
Partidul Republican si Miscarea Nationalista au acuzat formatiunea premierului Erdogan ca intentioneaza sa submineze caracterul laic al statului, acuzatii negate de seful cabinetului de la Ankara. El a promis in numele partidului sau ca vor fi adoptate reformele democratice favorabile aderarii la UE. Tensiunile acumulate intre actorii principali ai scrutinului – AKP, pe de o parte si tabara laica reprezentata de CHP si MHP, de cealalta parte, tot mai vizibile in ultimul timp s-au transmis insa si alegatorilor. In provincia majoritar kurda Diyarbakir (sud-est), trei barbati au fost raniti, dintre care unul grav, intr-o incaierarea dintre doua grupuri inarmate cu bate si cutite. In Antalya, doi membri AKP au fost raniti in confruntarea cu simpatizanti ai MHP, iar intr-o cafenea din Sason au fost ranite grav sase persoane intr-o altercatie de mari proportii. De asemenea, la o sectie de votare din satul Buyukakoren trei persoane au fost injunghiate si alte trei atacate cu pietre si bate.
Erdogan in fata a doua provocari majore
Alegerile declansate de premierul Erdogan cu patru luni mai devreme decat data prevazuta s-au datorat faptului ca elita laica a statului turc s-a opus planului sau ca legislativul sa-l aleaga in functia de presedinte al tarii pe ministrul de Externe, Abdullah Gül. Erdogan a scontat pe faptul ca alegerile anticipate vor conferi partidului sau o majoritate absoluta in Parlament, ceea ce i-ar permite formatiunii sale sa guverneze singura in urmatorii cinci ani. Calculul sau s-a dovedit corect, dar urmatorul guvern se va confrunta in scurt timp cu doua provocari majore. El va trebui sa accelereze reformele cerute de UE, dar si sa decida daca armata poate invada nordul Irakului pentru a distruge bazele pe care le au acolo rebelii kurzi. Dupa cum a declarat Erdogan imediat dupa anuntarea rezultatelor partiale rezolvarea problemei separatistilor kurzi – una importanta anuntata inca din timpul campaniei electorale – se va afla in fruntea agendei noului guvern. Acesta va trebui sa decida la un moment dat daca va permite armatei turce incursiuni in nordul Irakului – locul unde se afla bazele kurde ale PKK – pentru a le elimina, fie va incerca sa negocieze cu acestia cautand o cale de compromis. SUA a anuntat deja ca priveste cu mult interes rezolvarea problemei kurde.
Nicolae BALINT
