Semanatul culturilor succesive

Cultura succesiva a porumbului

Amplasarea culturilor succesive se va face pe terenuri irigate si în unele zone mai umede, pe soluri cu aport freatic unde se pot realiza culturi succesive pentru masa verde si siloz. Reusita culturii este dependenta de alegerea corecta a hibrizilor. În cultura succesiva se vor utiliza hibrizi extratimpurii, cu o perioada de vegetatie de pâna la 110 zile. Semanatul porumbului nu trebuie sa depaseasca intervalul 1-5 iulie. Din acest considerent amplasarea se va face dupa culturi care parasesc terenul devreme (secara, masa verde, borceaguri, mazare, cartofi timpurii, rapita, orz si soiuri timpurii de grâu). Grabirea semanatului se poate realiza prin semanat direct în teren nelucrat, folosind masina MCSN-6 sau AM-9. Pe terenurile îmburuienate este necesara, totusi efectuarea unor araturi superficiale sau lucrarea solului prin doua trei treceri cu grapele cu discuri. Fertilizarea se va face cu azot (80-100 kg/ha s.a.), eventual cu fosfor si potasiu. Densitatea la recoltare trebuie sa fie 65-70 mii plante /ha. Dupa semanat se aplica udarea de rasarire cu 300-400 m3 apa/ha. În cursul vegetatiei se mai executa 4-6 udari, la intervale de 10-14 zile cu norme de 500-800 m3 apa/ha. Celelalte lucrari sunt identice cu cele de la cultura porumbului pentru boabe.

Cultura succesiva a fasolei

Aceasta cultura se poate practica cu bune rezultate numai în câmpie, unde regimul termic al zonei si perioada scurta de vegetatie a plantelor de fasole permit ajungerea la maturitate pâna la racirea vremii în toamna. Este obligatorie amplasarea culturilor succesive de fasole în conditii de irigare. Fasolea în cultura succesiva este semanata dupa plante care parasesc devreme terenul, cum ar fi orzul, soiurile timpurii de grâu sau unele culturi furajere. Pregatirea terenului în vederea semanatului se face diferit, în functie de starea terenului. Pentru cultura succesiva au prioritate îngrasamintele de azot, aplicate în doze moderate; fosforul este asigurat prin efectul remanent al îngrasamintelor aplicate premergatoarei. Semanatul trebuie efectuat cât mai repede posibil si numai târziu de 1-5 iulie (parametrii semanatului sunt cei descrisi la cultura principala). Lucrarile de îngrijire nu difera de cultura principala. Aplicarea udarilor (imediat dupa semanat si apoi în functie de evolutia umiditatii solului si regimului precipitatiilor) este obligatorie în cultura succesiva. În anii cu o evolutie normala a vremii, recoltarea se poate efectua pâna la 15 octombrie.

Semanatul meiului

Semanatul meiului în cultura succesiva, pentru boabe, se poate realiza pâna la 15 iulie, în toata Câmpia vestica. În zonele de deal, lucrarea trebuie efectuata numai în primele zile ale lunii iulie. Terenul se pregateste printr-o aratura superficiala sau numai cu grapele cu discuri, în agregat cu grapele cu colti.

Terenul se fertilizeaza numai cu azot, în doza de 50-80 kg/ha.

Se seamana o cantitate de 25 kg/ha samânta, la distanta între rânduri de 12,5 cm si adâncimea de 1,5-2 cm. Dupa semanat este necesara tavalugirea terenului pentru a grabi rasarirea plantelor. Lucrarile solului pe terenurile eliberate de paie efectuate imediat si de buna calitatea rasplatesc efortul cultivatorului.

Dezmiristirea

Este lucrarea prin care se combat buruienile, se pastreaza apa în sol si se îmbunatatesc conditiile de hrana pentru cultura care va urma. Pe masura ce se elibereaza tractoarele de la culturile de recoltare, se trece la efectuarea araturilor de vara, la adâncimi cuprinse între 20-30 cm. Araturile de vara facute devreme, de calitate si la adâncimi potrivite cu conditiile de sol, maresc proportia de apa si substante hranitoare pentru plantele care vor urma, distrug o parte din buruieni, boli si daunatori. Pentru toate culturile de toamna sau primavara, araturile de vara sunt aducatoare de sporuri economice de recolta. Sub araturile de vara se vor încorpora si gunoiul de grajd, amendamentele cu calciu în zonele cu soluri acide, îngrasamintele cu fosfor si potasiu. Aceste lucrari trebuie sa fie încheiate pâna la sfârsitul lunii august, perioada în care începem strângerea roadelor culturilor de toamna.

Controlul produselor depozitate

În primele saptamâni de depozitare se executa controlul umiditatii semintelor, iar temperatura se înregistreaza zilnic.

Loturile de seminte destinate pentru semanat, pâna la încheierea repausului seminal se controleaza zilnic sau la cel mult 2-3 zile. Obligatoriu, în timpul controlului se fac observatii pentru boli si daunatori. Dupa conditionare se ridica probe si se trimit la laboratoarele judetene pentru determinarea facultatii germinative a energiei germinative si a puritatii, elemente pe baza carora se calculeaza cantitatea de samânta necesara la hectar

În luna august grija culturilor se îndreapta spre procurarea semintelor pentru culturile care se seamana toamna. Numarul de soiuri de grâu, orz, orzoaica si rapita care se comercializeaza în prezent este foarte mare. În alegerea dumneavoastra trebuie sa respectati câteva reguli, daca doriti ca munca sa va fie cu satisfactii:

nu cultivati decât samânta pentru care aveti recomandarea unui inginer agronom, care va va preciza pentru conditiile specifice locului care sunt soiurile cele mai potrivite

nu cumparati seminte decât însotite de certificat de calitate cu stampile si cu numar de înregistrare, în felul acesta cel care vinde îsi asuma si responsabilitatea pentru materialul semincer respectiv. În magaziile nedezinfectate, cerealele depozitate sunt atacate de o serie de daunatori, cum sunt:

acarianul fainii la care o femela depune cca. 200 de oua. Produsele atacate nu mai pot fi consumate din cauza mirosului puternic neplacut, chiar simpla manipulare a produsului produce dermatoaze si conjunctivite;

gargarita grâului – ataca grâul, secara, orzul, ovazul, orezul si porumbul. Are doua generatii pe an, o femela depune 150-200 de oua;

molia cerealelor ataca grâul, porumbul, orzul si secara, consuma 2/3 din continutul boabelor si le infecteaza cu excrementele lor; femelele depun pe suprafata semintelor pâna la 300 de oua;

o molia grâului prefera grâul si secara dar ataca si orzul, ovazul si porumbul; o femela depune circa 300 de oua, pe seminte, saci sau în crapaturile peretilor;

un sobolan consuma într-un an 12 kg de boabe si depune 25.000 de granule de excremente, cu o greutate de 1-2 kg;

un soarece de casa manânca 2 kg de boabe si elimina circa 17.000 granule de excremente.