Romania vazuta din SUA

Claude G. Matasa este un român american cu un CV impresionant: om de stiinta, cercetator, profesor, dar si un om de afaceri implinit. O persoana deosebit de activa si în acelasi timp preocupata de trecutul, dar mai ales de viitorul Romaniei, pe care a inteles sa o reprezinte dincolo de Ocean in calitate de Consul General Onorific al Romaniei in Florida. Domnia sa a avut amabilitatea sa acorde un interviu in exclusivitate pentru Ziarul de Mures, colaboratorului nostru Nicolae Balint.

Rep.: Dupa ce anterior a fost primita in NATO, asigurandu-si astfel nevoia de securitate din partea unui organism militar puternic, cu eforturi considerabile Romania a ajuns in cele din urma si membra a UE, satisfacand-si astfel aspiratia de a accede la un spatiu economic integrat. România si Bulgaria – ultimele doua tari acceptate in UE – sunt puternic traditionaliste, au minoritati nationale importante ca numar, dar sunt si puternic religioase. Credeti ca aceste realitati si posibilele implicatii ce decurg de aici au fost luate in calcul de Bruxelles ?

C.M.: In cel mai rau caz, precizez – in cel mai rau caz – Romania se va situa pe linia Greciei care este membra a UE din 1981. Deoarece conform Constitutiei Grecia are o singura religie si nu accepta minoritatile (cazul aromanului Sotiris Bletsas care a fost detinut pentru ca a distribuit o harta tiparita de European Bureau for Lesser Used Languages), Grecia se adapteaza cu greu, abaterile si discriminarile continua, ignora in continuare minoritati importante ca numar, precum rromii, vlahii, slavii, musulmanii sau albanezii. Atat Amnesty International, cat si Federatia Internationala Helsinki pentru Drepturile Omului semnaleaza nedreptati savarsite atat impotriva acestor etnii/rase, cat si a jurnalistilor care au curajul sa le denunte. Se impune insa o nuantare. Fata de Grecia, in acest moment Romania este evident un model : politicienii UDMR au o greutate mai mare in guvern decat numarul celor care se declara maghiari, iar Biserica Ortodoxa Romana, desi se opune sectelor, nu o face intr-un mod hotarat.

Rep.: Ucraina si-a manifestat intentia de a “popula” Insula Serpilor cu soldati si civili, pentru a obtine statutul de insula locuita si pe cale de consecinta si teritoriul marin din jur, dincolo bineinteles de o anumita pozitie strategica pe care o are insula in Marea Neagra, fiind situata in imediata vecinatate a Romaniei. Pe de alta parte, SUA care a fost si a ramas pragmatica in politica militara pe care o promoveaza, a ales Polonia pentru bazele de rachete si nu România, desi oficialii americani declara ca “România este un mare prieten al Americii”. Cum comentati aceste doua aspecte vis-a-vis de atitudinea pe care o spera Romania din partea SUA ?

C.M.: Atata timp cat Romania da pentru cauzele sprijinite de SUA trupe si materiale, aceasta este si va ramane un “Mare prieten”. Cerandu-i acum o decada lui John R. Davis, Jr., ambasador SUA in Romania, ca tara sa sa ajute Romania si sa ia pozitie impotriva existentei armatei ruse din Transnistria – aceasta putand fi oricand o potentiala amenintare – acesta mi-a raspuns ca Romania impreuna cu Republica Moldova, de abia au ceva peste 25 de milioane de locuitori si ca SUA mizeaza impotriva Rusiei pe Ucraina care are, pe langa ura ancestrala datorata anexarii lor din timpul lui Bogdan Hmelnitki si 50 de milioane de locuitori, precum si centrale atomice si baze militare adecvate. Cred ca in aceste conditii nu mai e nimic de comentat…

Rep.: In momentul de fata, in relatiile Romaniei cu Rusia – la fel ca in cele cu Ucraina – se simte o anume tensiune. Nu am sa intru in detalii vis-a-vis de aceasta stare de fapt, cauzele sunt complexe mergand de la cele cu conotatie istorica si pana la un anume gen de abordare – deloc diplomatica – din partea factorilor politici din Romania. Credeti ca este posibila pentru noi vreo amenintare din partea Rusiei ?

C.M.: Am fost atat in Ucraina, cat si in Rusia. Postura amenintatoare pe care o arata Rusia este mai mult pentru “consum intern”, rusii admitand cu greu sa fie o putere de mana a doua. Reala greutate a acestei tari se afla insa in pozitia pe care o are in concertul natiunilor, unde incearca sa-si valorifice atuurile in defavoarea UE si SUA. Rusia foloseste parghia energetica si pozitia sa in ONU. Ma indoiesc ca Romania ar putea face obiectul unei amenintari din partea Rusiei. Aceasta ar trebui in primul rand sa se “ocupe” de Polonia si Cehia, si nu de o tara in care mai are inca prea multi aliati in pozitii inalte… Spun asta pentru ca in tara, la putere, se mai afla nomenclaturisti. In cartea sa “Furtul unei natiuni – Romania dupa Comunism” (Hurst & Company, Londra), Tom Gallagher arata ca intrarea acestei tari in UE deschide o poarta larga spionajului rusesc. Referitor la comunism si la nevoia de a o rupe cu trecutul total si definitiv, vreau sa va mai spun ca la ultimul Romfest la care am participat la Bucuresti, acum vreo zece ani, am tinut conferinta “Asanarea morala, o conditie… economica”. Eu am o mare dezamagire vis-a-vis de o anumita atitudine a factorilor politici fata de comunism, desi oficial presedintele Basescu a condamnat comunismul. In septembrie 2005 am oferit 100.000 $ pentru crearea unui Muzeu al Comunismului si Rezistentei in centrul capitalei. Nici pana astazi nu am primit un raspuns…

Rep.: Referitor la UE, cum vedeti dumneavostra integrarea romanilor in acest important organism? Inseamna in fapt o renuntare la propriile noastre valori, la istoria, la cultura si traditiile noastre si sa acceptam un “mixaj” ce se va naste in timp si la care volens-nolens vom fi si noi partasi?

C.M.: Cu siguranta ca vor fi schimbari, renuntari… Nu stiu cum, dar mai ales in cat timp va avea loc integrarea romanilor in UE, dar ceea ce stiu este ca in SUA romanii s-au integrat foarte bine. Faptul ca se intalnesc la mititei si sarmale si nu la hot-dogs si fondue nu ii impiedica sa fie corecti la serviciu si decenti acasa. Faptul ca vorbesc mai mult romaneste ii dezavantajeaza, e drept, dar astazi fenomenul este generalizat. In sudul Miami trecatorii se uita ciudat la tine daca li te adresezi in engleza si nu in spaniola pentru ca doar unul din trei floridieni este nascut in SUA. Romanul s-a dovedit in timp adaptabil si inventiv. Sunt convins ca fiecare va cauta solutia care ii convine. Romania va intra in “hora” UE, cum au facut toate celelalte state care o compun. Satele se vor depopula pana ce nu va mai fi rentabil si comod sa ramai acolo si sa cultivi… Parerea mea – cunoscand ce se intampla in multe alte tari – este ca ne indreptam inexorabil catre o alta societate: traditiile se vor pastra doar in filme si muzee.

Rep.: Românii sunt preocupati de ceea ce se întâmpla în Europa, mai mult decât ceea ce se întâmpla sa spunem peste Ocean, în America. De aceea probabil, dorinta de a emigra peste Ocean a scazut în intensitate. Cum comentati aceasta schimbare si ce sanse au românii in viitor – ma refer la cei care doresc totusi sa calatoreasca în SUA – sa faca acest lucru fara vize?

C.M.: Parerea mea este ca daca Romania ar fi avut o politica externa mai echilibrata si consecventa, romanii ar fi calatorit deja fara viza si in SUA. SUA a fost foarte permisiva cu toti, si ar mai fi daca nu ar fi amenintarea terorismului. Daca in Romania nu gasesti usor munca calificata, trebuie sa stiti ca nici in SUA nu este usor sa faci acest lucru. SUA are insa nevoie de romani, care aici si-au creat un nume bun.

Rep.: Trecand de la aspecte de ordin laic la altele, sa le spunem teologice, recenta declaratie a Papei Bartolomeu, potrivit careia Biserica Catolica este adevarata si primordiala biserica crestina are darul de a provoca disensiuni in randul crestinatatii si personal o consider a fi total neinspirata. Biserica ortodoxa romana, prin glasul regretatului Parinte Patriarh Teoctist, a luat atitudine vis-a-vis de aceasta declaratie, mai ales ca de ani buni, Patriarhul a dovedit si a incurajat o anume deschidere spre dialogul cu bisericile surori. Cum comentati aceasta ultima declaratie a Papei?

C.M.: Actualul Papa, dorind sa faca fata convulsiunilor care au loc in Biserica Catolica – a trebuit sa excomunice Societatea Sf. Pius X, un grup ultra-traditionalist – care a reusit “performanta” de a jigni atat pe protestanti, ortodocsi si evrei, cat si pe multi catolici care se considera acum rau vazuti. Astfel, John Pawlikowski, preot catolic in orasul in care predau, Chicago, si totodata Presedintele Consiliului International al Crestinilor si Evreilor, a criticat recentele afirmatii ca, citez: “adaugandu-se unei serii de acte neinspirate ale acestui Papa”. E insa greu de apreciat in acest moment impactul pentru viitor a ultimei declaratii papale mai ales in contextul in care dialogul intre biserici era in plina derulare.

Rep.: In alta ordine de idei, as vrea sa-mi mai raspundeti la o ultima intrebare. Stiu ca sunteti Consul General Onorific al Romaniei in Florida. In ce constau atributiile acestei functii, dar mai ales in ce anume se concretizeaza ea?

C.M.: Referitor la calitatea mea de Consul General Onorific in Florida, singura dovada a existentei acestui consul este primirea gratuita a unui numar de publicatii din tara (plata o face Departamentul Românilor de Pretutindeni). Pun doar apostile, cand as putea ajuta Consulatul de Cariera care are totul in mana sa. Consulii Onorifici din alte tari au dezlegarea sa rezolve unele cereri, pe cand MAE nu vrea sa lase nimic din mana, suprasolicitand astfel personalul Consulatelor de Cariera. In mai a avut loc reuniunea Consulilor Onorifici ai Romaniei din lume, la Sibiu unde am participat si eu. Acolo cativa au venit cu propuneri, dar nu vad inca nici o schimbare. Primesc mereu plangeri de la cetatenii romani si simpatizez cu acestia. Desi sunt Consul General nu s-a reusit sa mi se prelungeasca pasaportul pentru ca din Claudiu mi-am schimbat prenumele in Claude…Doream sa scriu un articol parafrazandu-l pe M. L. King, “Am un vis”, aratand ca imi doresc cooperarea conducatorilor tarii pentru o soarta mai buna a romanilor de pretutindeni. Am renuntat fiind convins ca deocamdata inca nu sunt sanse.

Educatie:

1954 – Absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, inginer chimist;

1970 – Doctorat în inginerie chimica, industrii organice obtinut la Institutul Politehnic Timisoara;

1972 – Doctorat în stiinte tehnice la Universitatea Tehnica, Viena-Austria;

Experienta profesionala:

2005 – Profesor asociat, Academia publica de Stomatologie, Republica Moldova;

2004 – Consultant la Clubul de Studiu Electronic al Ortodontistilor (ESCO), grupul de discutii online pentru ortodontisti, distribuit prin Centrul Informatic al Universitati Illinois-Chicago;

2002 – Profesor onorific al Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti;

1995 si în prezent – Profesor adjunct biomateriale, Univ. Illinois-Chicago, Colegiul de stomatologie, departamentul de ortodontie;

1998-2000 – Profesor invitat (lector strain) la Universitatea de Sud-Est NOVA, Colegiul de stomatologie din Florida;

1997 si în prezent – Profesor onorific, Universitatea Valahia, Târgoviste;

1996 si în prezent – Profesor invitat, Universitatea Politehnica, Bucuresti;

1995 si în prezent – Consultant international, Jurnalul de ortopedie-ortodontie si stomatologie pediatrica, Caracas-Venezuela;

1991- Profesor invitat si Consultant stiintific, Centrul dental David B. Kriser, Univ. New York;

1990 – 1997 Profesor, Universitatea Ecologica, Bucuresti;

1990 – Lector, Universitatea din Innsbruck, Austria, Cursurile Richter (Fortbildung) pentru medicii ortodonti austrieci, germani si elvetieni;

1982 si în prezent – Presedinte, Compania Ortho-Cycle

1986 si în prezent – Consultant si referent, Jurnalul American de Ortodontie si Ortopedie Dentofaciala, Chicago;

1987 si în prezent – Fondator si editor, “Phoenix without ashes” (“Phoenix fara cenusa”), redenumit în 1995 “The Materials Insider”, publicatie dedicata biomaterialelor;

1979 – 1982 – sef departament cercetare, Imperial Coatings Corporation, New Orleans;

1977 – 1979 – sef departament cercetare, Departamentul chimic al Centrului de stiinte, Aluminiu consolidat, ramura a trustului multinational Alusuisse, Westline Industrial, Saint Louis ;

1973 – 1976 – Cercetator stiintific, Corporatia Unitek, Monrovia;

1970 – 1973 – Consultant, Chemical Construction Corporation, New York; Celanese Chemical Corporation Technical Center, Corpus Christi

1954 – 1970 – Inginer cercetator si apoi inginer cercetator principal la cele mai mari si mai moderne doua fabrici din Romania, Combinatul Chimic din Craiova si Uzinele de Fibre Sintetice din Savinesti. Domeniu: monomeri, polimeri, sinteze de laborator, cercetare experimentala în fabrica urmata de productie comerciala la scara larga; Cercetare la Institutul Politehnic Bucuresti, Facultatea de Chimie Industriala.

A consemnat

Nicolae BALINT