Miclea, oaia neagra a învatamântului românesc

“Fost ministru, Mircea Miclea a facut mare rau învatamântului preuniversitar înfiintând acele ARACIP-uri”. Un alt fost ministru, Mihail Hardau a mai plecat urechea la propunerile federatiilor sindicale, iar actualul ministru, Cristian Adomnitei, “sanctionat si în prezent pentru gafa cu numarul stelutelor de pe steagul Uniunii Europene”, a învatat sa prinda mersul lucrurilor – cel putin asa ne povesteste presedintele Federatiei Spiru Haret, Gheorghe Isvoranu.

Rep: Care este cel mai mare avantaj pentru elevi referindu-ma la înlocuirea testelor nationale cu tezele unice semestriale ca modalitate de evaluare?

G.I.: Nota la un examen depinde foarte mult de starea pe care elevul o are în momentul examinarii. Poti sa fii elev exceptional cu rezultatele foarte bune pe parcursul anilor de gimnaziu si sa ai ceva în ziua examenului, drept pentru care vine si o nota proasta. Dam voie liceelor cu o concurenta mare sa dea examene pentru a-si selecta elevii. Pe de alta parte, din moment ce noi vrem sa evaluam situatia unui elev la sfarsitul unui ciclu aceasta testare trebuie sa aiba mai multe valente. Trebuie sa fie continua, ritmica, sa parcurga cunostintele pe un anumit domeniu si sa dea o evaluare mai corecta. Alte doua caracteristici ar fi cea de predictibilitate si cea de preventie. De ce? Asta înseamna ca elevul are cunostinte si ca stie spre ce domeniu se directioneaza.

Rep: S-a discutat pe tema maririlor salariale pentru profesori. Vor exista salarii mai mari sau nu?

G.I.: Intra din aceasta toamna câteva mariri. Unele sunt negociate cu mult timp înainte, este vorba de 1 octombrie când vom mai avea o majorare de 15% pentru personalul didactic si didactic auxiliar si 11% pentru personalul nedidactic. În acelasi timp, în data de 21 iulie trebuia sa intre în vigoare, iar daca nu a intrat se vor da retroactiv, înca 10% pentru cei care au gradul I. Am negociat cu MEDC sa extindem aceasta majorare si pentru personalul cu gradul II, definitivat si debutanti începând de la 1 ianuarie. Avem promisiuni dar pe fondul instabilitatii politice este foarte greu sa ai o garantie întrucât nu stim daca vom mai avea guvern peste o saptamâna sau doua. Începând de anul urmator, avem promisiunea ca se va face o alta grila de salarizare pentru învatamântul românesc. Daca acest pachet de legi va fi votat va fi nevoie atât de o finantare corespunzatoare în infrastructura dar si în resursa umana, care trebuie atrasa. Avem nevoie de personal, iar cu salariile care se dau la ora actuala tinerii nu vor fi interesati de posturi în scoli.

Rep: V-as ruga sa facem o evaluare a trei ministri, cum sunt Mihai Miclea, Mihail Hardau si atualul ministru Cristian Admnitei.

G.I.: Fiecare ministru a dorit sa faca ceva fara a tine cont insa de ceea ce s-a realizat înaintea lui. De aceea nu au mers nicioadata lucrurile la noi. Fiecare ministru care vine are un orgoliu nemasurat si asa avem parte de reforma Miclea, reforma Hârdau sau reforma Adomnitei. Este vorba de o reforma a învatamântului iar daca nu se tine cont de negocierile care s-au purtat înainte atunci nu exista reforma. Din punctul meu de vedere cel care a creat mari probleme în învatamânt mi s-a parut Miclea. Este un tip care nu a avut nici o legatura cu învatamântul preuniversitar, dar si-a luat postura de a sti totul si de a modifica si a face legislatie cum a dorit dânsul, din turnul de fildes al cercetatorului. A creat acea lege a calitatii, care este buna, dar pentru care nu a creat premizele pentru ca un învatamânt de calitate sa existe. A fost o lege proasta ca idee, atâta vreme cât el a dat doar elementele de pedeapsa în contextul în care calitatea nu era tocmai o trasatura a sistemului de învatamânt românesc neexistând dotari, salarizare buna sau infrastructura de baza. A format acele ARACIP-uri pe care noi le-am dori desfiintate, care este o institutie total anacronica. Parerea mea este ca Mihai Miclea a facut mare rau învatamântului.

Rep: Fie ele teste nationale sau teze cu subiect unic semestriale, un element neschimbat este acel procent de 50% reprezentând media obtinuta în anii de gimnaziu, necesara la admiterea în unitatile liceale. Acest element poate fi luat ca un dezavantaj pentru elevii care au urmat scoli de elita sau au avut parte de profesori severi?

G.I.: A fost o obiectie majora împotriva acelui 50%. Media trebuie sa ilustreze per ansamblul nivelul la care se situeaza elevul la un moment dat. Însa, ceea ce spuneti se întâmpla în scoli din tara. Totusi nu poti face o lege doar pe prezumtia ca în anumite scoli lucrurile se desfasoara nefavorabil pentru unii elevi. Trebuie sa mizam pe majoritate, iar din acest punct de vedere lucrurile sunt, zic eu, echilibrate. Scolile care vor avea dorinte de a face învatamânt elitist îsi pot rezolva problema din start realizând un concurs propriu. În acest fel nici acei elevi care au obtinut nota 10 mai greu nu vor fi neîndreptatiti fata de cei veniti cu medii umflate.

A consemnat

Amalia MATEI