Ziua Europeana a Patrimoniului

În România din 1992 se organizeaza în fiecare an, în septembrie, la sfârsitul celei de-a treia saptamâni festivitatile Zilelor Europene a Patrimoniului, o initiativa a Consiliului Europei si a Uniunii Europene. Aceasta “noua traditie” doreste apropierea, chiar în conditii festive, dintre societate si mostenirea arhitecturala a asezarii si tinutului de bastina. La noi Ministerul Culturii si Cultelor gestioneaza programele legate de acest eveniment, cu concursul mai multor oficialitati si organizatii din teritoriu. Anul acesta evenimentele se axeaza pe familiarizarea cu o categorie noua de monument protejat: PEISAJUL CULTURAL. Un spatiu cu identitate dubla: naturala si sociala. Un loc al sintezei.

Cea de-a treia editie organizata de Consiliul Judetean Mures, în colaborare cu institutii de cultura. va aduce o serie de evenimente importante pentru judetul Mures. Vicepresedintele CJ Emil Groza a declarat ca “vrem ca acest eveniment sa se desfasoare in conditii cat mai bune pentru ca toate manifestarile sa aiba succes deplin”. Editia de anul trecut a Zilei Europene a Patrimoniului a avut un succes deplin si la nivel national fiind etichetata de catre Ministerul Culturii ca avand cea mai buna prestatie din tara. Cele aproximativ 30 de manifestari culturale organizate de CJ Mures si institutiile afiliate au fost apreciate atat de cetateni cat si de foruri. “Sper ca evenimentul din acest an sa se ridice cel putin la nivelul celui de anul trecut pentru ca vrem sa punem in evidenta valoarea patrimoniului judetean”, a mai adaugat Groza

TÂRGU-MURES

Între orele 9.00 si 18.00, se asigura intrare gratuita în :

– Palatul Administrativ (holul si Sala Mare de sedinte)

– Turnul cu ceas

– Palatul Culturii (Sala de Oglinzi, Galeria de Arta)

– Expozitiile Muzeului Judetean Mures (Muzeul de Etnografie, stiintele Naturii, Lapidariu)

Organizatori:

Consiliul Judetean Mures si Muzeul Judetean Mures

Ora 10.00: Deschiderea expozitiei de fotografii, cu monumentele UNESCO din Europa.

Locatie: Holul Palatului Administrativ

Organizatori: Consiliul Judetean Mures, Asociatia Mioritics si Directia Judeteana de Cultura

SIGHISOARA:

Evenimentele încep la ora 10, si consta din urmatoarele:

– intrarea gratuita în muzeele din oras

– ghidaj gratuit prin cetate

– distribuire materiale informative despre Cetate, respectiv despre conceptul de “peisaj cultural” în judetul Mures

– evenimente pe Platoul “Breite”

– interzicerea traficului auto în Cetate

– expozitie fotografii

– concert fanfara si muzica veche

Organizatori:

Consiliul Judetean Mures, Primaria Municipiului Sighisoar

– Organizatiile MIORITICS si SIGHISOARA DURABILA

– Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Mures

Informatii: la Centrul de informare MIORITICS, Piata Cetatii

SASCHIZ

asezarea în evul mediu a fost un târg însemnat, apoi comuna este singurul “peisaj cultural protejat” din judet – a fost cuprinsa în Lista Patrimoniului Mondial a UNESCO. Zestrea sa arhitecturala cuprinde biserica parohiala evanghelica, monument gotic din secolul XV, etajul de fortificatie a bisericii, vechiul turn clopotnita, resturi ale zidului de incinta, apoi biserica ortodoxa, o mare cetate taraneasca pe vârful de deasupra asezarii, numeroase case de locuit si anexe gospodaresti vechi, primaria, scoala. Iar componentul natural consta din peisajul variat, culturile traditionale, plantatiile de pini, flora spontana foarte bogata din fânate si paduri.

Evenimente: începând de la ora 14,00 vizitarea bisericii fortificate

– vizitarea cetatii (în caz de vreme buna)

– concert de muzica veche (Va cânta corul de tineret al Bisericii Negre din Brasov, JUGENDBACHCHOR cu un program de Madrigale si Muzica veche. Vor fi îmbracati în costume renascentiste. Mai multe informatii despre cor: http://jugend.bachchor.ro/ )

Organizatori: Consiliul Judetean Mures, organizatiile MIORITICS si ADEPT, Directia Judeteana pt. Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Mures, Primaria comunei Saschiz

CRIS

satul, aflat într-un cadru natural de mare frumusete, apartine comunei Danes. Aici se afla castelul Bethlen, valoros monument în stilul renasterii (sec. XV-XVII), precum si alte constructii obstesti si de locuit din sec. XVIII.

– Evenimente: începând de la ora 16,30 (în caz de vreme buna), 16,00 (în caz de vreme ploioasa)

– vizitarea castelului din Cris

– concert de muzica veche (JUGENDBACHCHOR)

– vizitarea bisericii evanghelice fortificate din Danes

Organizatori: Consiliul Judetean Mures, organizatia MIORITICS, Directia Judeteana pt. Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Mures, Primaria comunei Danes, familia Bethlen.

Peisaje culturale în judetul Mures

Peisajul cultural – acest nou concept în preocuparile mondiale de ocrotire a valorilor spirituale a lumii – este definit ca “mediul modificat de om, constând din terenuri, cladiri, drumuri, paduri plantate, mine, inclusiv plantele si poluarea”. Sub influenta unei culturi natura sufera modificari. Patrimoniul cultural “imaterial”, respectiv traditiile spirituale legate de anumite locuri si asezari, întregesc dimensiunile acestui concept atât de complex si sintetic. Conventia Patrimoniului Mondial (1992) este primul instrument legal international pentru recunoasterea si protectia peisajelor culturale.

Desigur si în Judetul Mures se gasesc nenumarate locuri si zone, ale caror aspect pastreaza si documenteaza îndelungata interactiune dintre om si natura. Printre acestea amintim:

Saschiz. Acest sat transilvan cu biserica fortificata furnizeaza o imagine vie asupra peisajului cultural din sudul Transilvaniei. Saschiz este caracterizat de o împartire specifica Evului Mediu a terenurilor si organizarea gospodariilor. Localitatea este dominata de biserica fortificata care ilustreaza stiluri de constructie din perioada secolelor 13 – 16. Satul este atestat documentar în anul 1310 fiind situat pe pârâul Scroafa, pe drumul national DN 13 (drumul european E60) Sighisoara-Brasov, în partea de sud-est a judetului. Ca obiective turistice si culturale Saschizul are Biserica Evanghelica ridicata în 1496 (biserica fortificata, construita în stil gotic) si Fortificatia saseasca construita între secolele XIV-XV, cu ziduri înalte de pâna la 9 metri preluate pe lista patrimoniului mondial cultural UNESCO.

Târgu-Mures. Orasul resedinta a judetului s-a dezvoltat pe platoul accidentat deasupra malului stâng al Muresului, începând din secolul XIII. Cadrul natural a înlesnit dezvoltarea comertului si a mestesugurilor, orasul devenind, din sec. XVII unul din centrele cele mai importante din Transilvania. Pe lânga zestrea arhitecturala si institutionala de nivel european orasul are si numeroase valori naturale. Intre anii 1605-1652, la initiativa judelui Borsos Tamas (care mai tarziu a devenit si un cronicar de seama al vremii) a fost construita cetatea si ulterior alte cladiri de valoare arhitecturala si culturala deosebita. Inca din secolul al XVI-lea orasul se remarca drept un important centru cultural si scolar, prima scoala fiind atestata din 1492. A functionat o scoala si in incinta manastirii franciscane, apoi din 1556, in urma reformei religioase o scoala si apoi un colegiu al bisericii calviniste-reformate. In 1786 se infiinteaza prima tipografie. In 1791, Aranka Gyorgy, om de cultura, infiinteaza o societate de lingvistica. In 1794, Teleki Samuel cu 60000 de volume pune bazele bibliotecii documentare care ii poarta numele si in prezent. In acest oras au trait si au activat matematicienii Bolyai Farkas si fiul sau Bolyai Janos, creatorul geometriei neeuclidiene.

Cetatea Sighisoara. Sighisoara este un exemplu remarcabil de oras fortificat de mici dimensiuni, aflat la granita zonei culturale cu influente latine din Europa Centrala si zonei culturale bizantin-ortodoxa din Europa de Sud-Est. Intemeiata de mestesugarii si comerciantii germani cunoscuti ca “sasii din Transilvania”, Sighisoara a jucat un rol strategic si comercial important pentru cateva secole la extremitatea vestica a Europei Centrale.

Prima cetate mentionata la 1280 a fost ridicata pe platoul superior, servind ca loc de refugiu pentru locuitorii unei asezari de la poalele dealului. In secolul al XIV-lea s-au stabilit pe platoul inferior un numar mare de mestesugari care la 1376 erau organizati in bresle. Prosperitatea economica a mestesugarilor si negustorilor sighisoreni se vadeste si in marile resurse financiare ce se presupun a fi fost necesare pentru a ridica un puternic sistem defensiv, inaltat in a doua jumatate a secolului al XIV lea si al XV-lea, impugnand Sighisoara ca pe una dintre cele mai greu cuceribile cetati ale vremii din Transilvania. Centura de fortificatii consta dintr-un zid lung de 930 metri, inalt de 4 metri si construit initial din piatra, ce se desfasura pe ambele platouri ale dealului. Aproximativ la mijlocul inaltimii era un drum de straja pentru arcasi. Crenelurile aveau o deschidere larga, pentru a permite folosirea arcului si a arbaletei. Odata cu raspandirea armelor de foc, in secolul al XV lea, zidul a fost inaltat cu inca 3-4 metri, crenelurile largi fiind totodata inlocuite cu goluri de tragere, inguste orientate in jos, fapt ce permitea aparatorilor sa traga asupra asediatorilor. De data aceasta alaturi de piatra se foloseste si caramida. In secolul XVI si XVII, zidurile centurii de fortificatie au fost din nou intarite. Unele portiuni au fost suprainaltate pana la 14-15 metri. De-a lungul zidului, in interior, s-a amenajat un drum de straja ale carui contraforturi puternice si console din piatra se mai vad si astazi. Pentru a largi punctul de observatie si de tragere de-a lungul centurii de aparare au fost edificate 14 turnuri, menite sa intareasca sistemul defensiv, in fata unora dintre ele au fost construite bastioane cu platforma deschisa destinate tragerii de artilerie. Turnurile si portiunea de zid de la un turn la altul au fost intretinute si aparate de membrii breslelor care le-au ridicat si aparat. Centura de fortificatie se pastreaza aproape in intregime, impreuna cu noua turnuri, care au rezistat timpului.

Cris (comuna Danes). Aici se afla Castelul Bethlen, valoros monument în stilul renasterii (sec. XV-XVII), precum si alte constructii obstesti si de locuit din sec. XVIII-XIX. Castelul ocupa un platou deasupra vetrei satului, si a fost înconjurat pe vremuri de un parc cu un lac. Zona abunda în terenuri agricole, paduri si fânate, cu flora si fauna bogata.