Un muresean in conducerea Bancii Albina

Desi nu are o opera fundamentala in domeniul economic, a lasat in urma sa cateva lucrari de referinta pentru cei care, la inceputul secolul al XX-lea, aveau sa puna bazele invatamantului economic romanesc modern. Poligot, activ si foarte inzestrat intelectual, Nicolae Petra Petrescu, prin multiplele sale preocupari, a fost un ilustru reprezentant al epocii moderne transilvanene. El face parte dintr-o pleiada de tineri romani ortodocsi si greco-catolici care s-au afirmat in diferite domenii, precum: literatura, dreptul, istoria si nu in ultimul rand, economia.

Nascut in 1848, la Ibanesti, in familia nu­me­roasa a unui taran muresean, Nicolae Pe­tra Pe­trescu si-a petrecut o buna parte din copilarie pe Valea Gurghiului. Tatal sau, Avram Petra Petrescu, a facut eforturi deo­sebite pentru a le asigura tuturor celor 10 copii, printre care si Nicolae, o educatie cat mai buna. Nicolae a terminat cu rezultate excelente scoala secundara la gimnaziile sa­sesti din Reghin si Bistrita, dupa care s-a in­scris la liceul din Blaj si apoi la teologia din Sibiu. Ajutorul lui Saguna Blajul secolului al XIX-lea – “Mica Roma” cum mai era numit pe atunci – a fost locul for­marii sale, acelasi loc care a format gene­ratii de valorosi intelectuali romani si pe care, mai tarziu Nicolae Petra Petrescu il va evoca cu afectiune in scrierile sale cu caracter me­morialistic. “Aici, spunea el despre Blaj, am avut ocazia sa citesc cartile cele mai bune si am fost ferit de a veni in atingere cu so­cietatile rele”. In toamna a­nului 1869, a plecat la Sibiu pentru a studia teologia. Din me­di­tatiile pe care le dadea, reusea sa se intretina si cu eforturi deosebite urma concomitent cursurile seminarului teologic si pe cele ale Aca­de­miei de drept. Dupa primul semestru, afland des­pre acest ilustru student care ur­ma doua facultati in acelasi timp, dar reusea sa se intretina cu mare greutate, mitropolitul An­drei Saguna, a dispus sa fie primit in caminul internat al seminarului teologic, unde avea intretinere gratuita. Aici l-a cunoscut si a legat o stransa prietenie cu Visarion Roman. Im­preuna cu acesta a redactat “Amicul poporului” si au colaborat la scrierea a numeroase ar­ticole la mai toate revistele si ziarele vremii. O alegere dificila Terminarea studiilor in 1873, a coincis cu intemeierea Bancii “Albina”. Roman a fost nu­mit director al bancii la aceasta prima institutie romaneasca de credit si economii din Transilvania. Petra Petrescu s-ar fi indreptat la terminarea studiilor fie spre o cariera de teolog, fie spre spre o cariera jurnalistica. Prietenul sau Vi­sa­rion Roman insa l-a influentat decisiv incredintandu-i functia de secretar cu un salariu anual de 600 de florini. Ze­ce ani mai tarziu, atunci cand Banca “Al­bina” din Sibiu si-a deschis o filiala la Bra­sov, Nicolae Petra Petrescu a fost transferat aici intr-o functie de conducere. In paralel cu functia sa de economist la Banca “Albina”, intre 1873 si 1883 a indeplinit si functia de ar­hivar si bibliotecar al Bibliotecii Centrale “Astra” din Sibiu. Din anul 1902, anul in care s-a pensionat, a fost membru corespondent al sectiei economice din cadrul “Astrei”, iar din 1921, membru plin al aceleiasi sectii. A lasat opere de referinta pentru istoria bancara din Romania: “Monografia Albinei”, publicata la Sibiu in 1897, studiul “Despre banci, opera­tiunile lor, despre efecte si despre burse, cu un adaos de termeni tehnici comerciali si ex­emple de calculatiuni”, elaborat in 1881, studiul “Compasul romanesc”, in care se des­crie intreaga viata bancara cu cerintele ei specifice. Ultima sa lucrare cu caracter economic, a fost studiul “Societati financiare la romanii din Ungaria”, aparut la Chisinau in 1918, intr-o editie bilingva, romano-rusa. In acest studiu se afla importante date referitoare la noile institutii bancare romanesti ca “Ti­mi­sana”, “Ardeleana” din Orastie, “Vic­to­ria” din Arad (a doua ca importanta du­pa “Albina”), “Mureseana” din Reghin, “Tarna­vea­na” din Sighisoara si “Vulturul” din Tar­naveni. In ultima parte a vietii sale se instala­se la Si­biu, unde dealtfel a si murit, la 25 iunie 1923.

ASTRA Asociatiunea Transilvana pentru Lite­ra­tura Romana si Cultura Poporului Roman (1861) a fost un veritabil parlament politic al Transilvaniei Avand in principal merite pe taram cultural. Ea a prefigurat si pregatit prin statute si organizatori, Academia Romana (1866) si a dat, printre altele, prima – si unica – monumentala En­ci­clopedie romana(1898 – 1904), prima biblioteca nationala romaneasca (1861, Biblioteca “Astra”din Sibiu), prima revista pedagogica din Transilvania si a doua din tara(1860, “Amicul scoalei”, editata de Visarion Roman). ASTRA are insa merite si pe taram financiar si economic fiind cea care a infiintat prima ” Societate de pastrare si imprumut” (1868, fondata de Visarion Ro­man), prima societate de asigurare (1870, Societatea “Transilvania”), pri­ma institutie de credit (1872, Banca ” Al­bina”), precum si prima centrala hi­droelectrica din Romania (1896, la Sadu).

Intalnirea cu Eminescu Nicolae Petra Petrescu a inceput sa publice inca din 1870 si in cunoscuta revista “Familia” a lui Iosif Vulcan, publicatie ce aparea la Oradea. In numarul 1 si 2 din 1900, Petra Petrescu evoca intalnirea sa cu Eminescu: “…a sosit la Blaj in 1866. Eu terminam atunci clasa a V-a gimnaziala si eram numai cu un si ceva mai mare decat Eminescu…Ce facea Eminescu la Blaj? Citea tot ce-i venea in mana, indiferent: carte de scoala, stiinta, literatura. Cu un cuvant tot. Gandeai ca vrea sa inghita toata stiinta din lume. Eu insumi ii dadeam carti…Il tineam de baiat cetit si ne prindeam de multe ori la disputa cu el din literatura si din altele…El totdeauna ramanea domol si zambea ca si cum ar fi vrut sa zica: ce stiti voi? In literatura romana era pretutindeni acasa. Poetii ii avea in degete si ii caracteriza pe fiecare”.