Petelea – un teren pierdut

Prea multe probleme, pentru o comună mică

Deşi Petelea este amplasată la doar şase km de Reghin, cu o aşezare avantajoasă şi un tranzit sporit, comuna nu a reuşit să-şi dezvolte o sursă de venit considerabilă, care să o propulseze spre o situaţie economică acceptabilă. Din contră, Petelea este departe de civilizaţie, şi devine încet, dar sigur o comună ce se va prăbuşi sub propriile probleme. Că probleme sunt cu carul, iar cei de la primărie se lamentează cu faptul că, din lipsă de bani nu se poate face nimic. Dar să vedem situaţia în detaliu.

Prima atestare documetară a comunei datează de acum 672 de ani, trecutul comunei fiind unul încărcat de istorie şi prosperitare. Paradoxal, în ultima perioadă Petelea pierde tot mai mult teren, iar vechimea aşezării stopează tot mai mult evoluţia acesteia. Spre exemplu, multe clădiri sunt foarte vechi şi au nevoie de reparaţii capitale, dar din lipsă de fonduri se fac doar lucrările cele mai urgente. În astfel de situaţii se găsesc clădirile în care funcţionează şcoala, dispensarul, primăria. Şi lista ar putea continua. “Clădirea în care funcţionează dispensarul a fost construită în anul 1936. Momentan aici mai funcţionează poşta şi o farmacie. Clădirile şcolilor (trei la număr) sunt şi ele vechi şi au nevoie de reparaţii şi igienizări majore, iar ceea ce putem face, având în vedere bugetul de care dispunem, sunt doar cosmetizări şi nu lucrări de mare amploare”, a declarat Oprea Octavian Simion, primarul comunei Petelea. În condiţiile date, un număr de 240 de elevi trebuie să suporte zilnic igrasia şi lipsa unor condiţii mai bune. De fapt, starea proastă în care se găsesc clădirile şcolilor, ar fi putut deveni o palidă amintire deoarece renovarea capitală a acestora ar fi avut şanse reale în cadrul unui proiect al Ministerului Prognozei şi Dezvoltării. Dar o adeverinţă trimisă prea târziu a făcut ca proiectele de extindere şi îmbunătăţire a şcolilor să nu se mai materializeze. În condiţiile de faţă nici nu e de mirare faptul că elevii tind să se transfere la alte şcoli.

38 la sută rromi…

…conform ultimului recesământ. Dar cifra nu reflectă realitatea deoarece mulţi rromi s-au declarat fie români, fie maghiari. “Avem mulţi rromi la noi în comună, sunt săraci şi cu familii numeroase, aşa că furturile sunt la ordinea zilei. Poliţia are mult de lucru din această cauză. Nici nu e de mirare faptul că poliţiştii nu stau prea mult la această secţie tranzit. În schimb rromii vin, nu pleacă”, a declarat primarul comunei.
Populaţia este destul de săracă. Sursa de venit este asigurată de agricultură care nu este tocmai o afacere bănoasă. “Problema e că nu sunt locuri de muncă. Doar o mică parte a populaţiei lucrează la Reghin sau la Târgu Mureş. Comuna nu dispune de o industrie dezvoltată. Avem doar câteva societăţi mai mari, şi a căror contribuţie la bugetul primăriei e mai semnificativă. În rest mai sunt doar câteva afaceri familiale”, a afirmat Vasile Niculescu, viceprimarul comunei. Dar nici cei de la primărie nu se omoară să atragă investitori şi consideră apropierea de Reghin un dezavantaj şi nu un atu prin care s-ar putea facilita dezvoltarea unor surse de venit considerabile.

Sărăcia dictează…

Şi dacă tot vorbim de lipsuri, utilităţi necesare cum ar fi introducerea apei potabile şi canalizarea sunt departe de a fi materializate. Dacă în alte comune s-a făcut măcar un studiu de fezabilitate, aici nici acest prim pas nu s-a realizat. “Introducerea apei în gospodării şi canalizarea sunt necesare având în vedere faptul că pânza de apă freatică şi deci şi apele din fântâni este tot apa de Mureş, care nu este tocmai o apă potabilă. În plus, nici staţia de epurare de la Reghin nu este una performantă, şi Petelea este prima comună care beneficiază de apa purificată nu tocmai corespunzător. Dar, chiar dacă am beneficia de un proiect Sapard, 30 la sută din cheltuieli ar trebui suportate din veniturile proprii ale comunei, iar noi nu dispunem de astfel de sume. Pentru populaţie ar fi un efort financiar imens. O parte din ei sprijină proiectul, în schimb locuitorii mai săraci preferă să care apa din fântâni”, a declarat primarul comunei.
Problema drumurilor nu putea lipsi. Cum era de aşteptat, drumurile comunale sunt doar “îndreptate” cu niscaiva balast, că despre asfalt nu poate fi vorba. În schimb drumul ce leagă satul Habic de Beica aduce mai mult a teren arabil, iar circulaţia este anevoioasă, ca să nu zicem imposibilă.
Drumul judeţean este şi el plin de probleme. Nu atât din cauza stării în care se află, ci pentru faptul că transportul greu ce se derulează aici reprezintă un factor de risc pentru casele de pe marginea drumului. Acestea au fost construite mult prea aproape de şosea şi pereţii caselor crapă. Faimoasa centură care ar trebui să devieze transportul greu este departe de a fi finisată. “Lucrările au început în Â’97 şi se preconiza ca cel târziu până în Â’99 să se termine. Dar lucrurile au fost tărăgănate şi nici până acum nu s-au terminat lucrările. Dacă la început se estima că aceste lucrări vor costa în jur de 44 miliarde de lei, acum investiţia s-a mărit considerabil. Deci numai pierderi. Şi în continuare vor circula pe drumul judeţean maşini de tonaj mare şi vor distruge încet, dar sigur casele”, a spus primarul comunei.
Astfel se prezintă situaţia de la Petelea, comuna care pe zi ce trece se descurcă tot mai greu. Este nevoie de o schimbare majoră, dar totul pare amorţit şi nimeni şi nimic nu pare a prelua iniţiativa.

Ca şi cum situaţia comunei n-ar fi fost destul de grea, inundaţiile reprezintă un permanent factor problematic. Nu doar terenurile sunt ameninţate de ape ci şi câteva case. În ultimii ani Mureşul şi-a schimbat mult cursul şi riscă să devină o problemă, iar exploatările de balast se fac necorespunzător. “Ar trebui îndiguite malurile Mureşului, dar cei de la Apele Române spun că nu au bani de aşa ceva deşi balastul pe care-l exploatează şi-l vând costă destul de mult şi reprezintă pentru ei o considerabilă sursă de venit”, a declarat primarul comunei.

Venitul global al primăriei pe anul 2003 este de aproximativ cinci miliarde de lei, din care doar 12 la sută este acoperit de veniturile proprii, restul reprezentând sumele venite de la CJ. O îmbunătăţire a situaţiei financiare a comunei se poate realiza doar prin încurajarea investitorilor, dar după cum se arată situaţia, nu toate societăţile de aici se descurcă tocmai bine. Spre exemplu, societăţile Agricola Mureş şi Romcia şi-au redus mult activitatea în ultima perioadă.

“Sunt primar din 1996. Înainte am ocupat funcţia de viceprimar şi am reprezentat PD, însă la alegerile din Â’96 am trecut la PSD pentru simplul motiv că ei au fost primii care au venit la mine şi pentru că este mult mai uşor să mergi cu un partid decât independent. Este mai puţină bătaie de cap.” (Oprea Octavian)