Cateva dintre (necesarele) precizari…
Cotidianul “Zi de zi” a publicat de doua ori (adica o data si-un bis), saptamâna trecuta, conferinta de presa organizata de presedinta tribunalului nostru. Nimic de zis în legatura cu initiativa (presedintei ori a ziarului). Dreptul la informare exista, dreptul conducatorului de a face declaratii, de asemenea, mai ales la începutul unui nou mandat si mai ales cu privire la ceea ce a gasit, respectiv ce n-a gasit în cufarul de zestre lasat de vechea conducere. Mai cu seama când succede unei conduceri atât de sprâncenate (judecata de valoare care se bazeaza pe chestii mai mult decât stiute si, basca, probate).
Nimic de zis în legatura cu cronologia problemelor sintetic tratate sau cu împartirea acestora în cele doua mari categorii care trebuie sa preocupe un presedinte de tribunal: cele juridico-administrative si cele strict administrative. De vreme ce acelea din urma vin sa sprijine (ca orice masura de buna infrastructura) desfasurarea celor dintâi.
Totusi, pentru deplina edificare a publicului cititor câteva precizari succinte sunt, credem, necesare. Facând parte, poate, din categoria celor de bun-simt. Chiar daca nu sunt din cale afara de suculente, ele vin sa completeze în mod concret si obiectiv informatiile de saptamâna trecuta. Care, în mod vizibil, se cuvin a fi completate…
Faptul ca exista o situatie de scuipat în sân (dar nu în sensul nedeocherii) cu privire la gradul de ocupare a posturilor de judecator este fructul ultimilor ani de derulare juridico-administrativo-judeteana. Asta în contextul în care pe la sfârsitul anului 2002 se ajunsese (cu eforturi considerabile) la 23 de judecatori ai tribunalului, adica atât cât permitea schema de atunci. De mentionat, daca tot suntem la faza cu vatamatoarea lipsa a magistratilor, cum ca prin perioada ’95-’97 era un gol cât un hau în numita schema, de vreme ce la instanta cu pricina “functionau” numai vreo 15-16 judecatori. Va sa zica, precum am spus nu o data, situatiile se repeta ciclic… Atunci si acum. Caci, cu siguranta, este mai usor sa primesti ce ti se da si sa nu te zbati pentru ocuparea tuturor posturilor, ba mai mult sa te dai peste cap pentru suplimentarea acestora, punându-ti în cârca toti sefii si tot tacâmul lor. Pe de alta parte, chiar daca nu-i o bucurie pentru nicio conducere, sta în natura firii ca destul de des cel putin una dintre judecatoare sa se afle în concediu pre- sau postnatal. Cu astfel de situatii s-au confruntat presedintii din toate timpurile (inclusiv aia de la CAP).
În legatura cu personalul auxiliar de specialitate, n-avem decât sa-i dam dreptate presedintei tribunalului, întrucât câte o persoana/arhiva este o cifra ce concureaza în a friza bunul-simt. Dar, si aici necesarele precizari s-au cam pierdut în spatiu… O astfel de distributie hollywoodiana este una a ultimilor 4 ani, de vreme ce înainte existau la fiecare arhiva câte 2 arhivari (prin suplimentarea organigramei), plus persoane delegate la aceste servicii, datorita volumului mare de lucru existent. Una peste alta, la sfârsitul anului 1997 jumate din personalul auxiliar era angajat, jumate din posturi erau puse la afumat. Si, în consecinta, fie blocate fie, pur si simplu, neocupate. Se vede treaba ca acelasi vânt (chiar dac-o fi mai vânticel) a batut si în ultimii 4 ani prin (ne)regulile de organizare a instantei. Actuala presedinta ne confirma existenta posturilor, dar acestea sunt, din nou, libere ca pasarea cerului… Pai, da, prost îi ala care se da de ceasul mortii pentru punerea unei structuri pe linia de plutire!
În fine, iata apa calda, nu-i apa calda, iata judecatorii claie peste gramada în birouri, e-he-hei, draga mosului si-a babei, daca-i întrebi pe exegetii (autointitulati) în materie vor zice ca astea-s mofturi. Si daca te mai si apuci sa le remediezi cu frenezie (la sfârsitul lui ’97 erau birouri în care se înghesuiau si câte 6-7 judecatori, iar chiuveta de pe vremea lui Pazvante, cu apa ca gheata se gasea, unde altundeva? decât pe hol, ca sa nu mai vorbim de conditia toaletelor) poate te mai trezesti si cu vreun dosar penal pentru cheltuieli nelalocul lor. Asa ca, faza cu conditiile europene nu-i de noi, astia obisnuiti cu tâfne kgb-iste.
Oricum, curajul si determinarea sunt întotdeauna de notat! Succes!
P.S. Unul dintre cei 3 judecatori, cel suspendat, despre care d-na presedinta a spus ca par a ocupa schema, dar exista numai pe hârtie, sunt chiar eu. Dar ma îndoiesc de faptul ca absenta mea da peste cap activitatea instantei (sau, poate ca da ??)…
Andreea CIUCA
