Descentralizarea sistemului electoral romanesc
Descentralizarea, ca obiectiv sectorial al reformei in administratia publica constituie, printr-o abordare sistemica, tinta sau obiectivul oricarei politici administrative bazata pe principii profund democratice, al carui pilon principal il constituie statul unitar.
Prin urmare, administrarea intereselor locale ca rezultat al descentralizarii , se realizeaza de catre autoritati liber alese de catre cetateni, dispunand de mijloace financiare proprii si o putere de decizie autonoma, in limitele prevazute de lege. In consecinta, alegerile constituie criteriul descentralizarii care are la baza liberul exercitiu al drepturilor si libertatilor cetatenilor.
Descentralizarea , se asigura de catre cetateni avand la baza principiul democratiei participative in rezolvarea problemelor locale , prin alegerea autoritatilor publice locale si a Parlamentului Romaniei , fapt care ne conduce la asertiunea potrivit careia descentralizarea este democratia aplicata la administratie. Ignorand teorii si doctrine, administratia publica reprezinta in viziunea mea un summum de servicii al caror scop principal il constituie realizarea interesului general raportat la trebuintele materiale si spirituale ale cetatenilor, rezultate din agenda sau proiectele formatiunii politice care a castigat alegerile si in urma carora au luat fiinta autoritatile publice locale si Parlamentul. Prin urmare, sistemul electoral este cel care pune la dispozitia corpului electoral mijloacele legale necesare in vederea realizarii in fapt a unui drept constitutional fundamental: de a alege si de a fi ales.
In viziunea mea, consider ca sistemul electoral poate fi privit ca un serviciu public pe care administratia publica il pune la dispozitia cetatenilor in scopul alegerii de catre acestia a autoritatilor publice si a Parlamentului ca rezultat al procesului de repartizare a mandatelor (parlamentare sau locale ), tinand cont in acest proces de numarul voturilor legal obtinute de fiecare formatiune politica prezenta in procesal electoral. Facand o radiograma a sistemului electoral actual , respectiv votul uninominal majoritar , abandonand sistemul de vot al reprezentarii proportionale unde alegatorii sunt chemati sa voteze liste de candidati propusi de fiecare partid politic alianta politica sau , dupa caz, alianta electorala, desi paradoxal, consider ca s-a facut un pas inapoi. Cu alte cuvinte s-a trecut de la un sistem electoral cu “tenta intelectuala ” la un sistem de vot ” concret- intuitiv “, chiar daca toata aceasta schimbare s-a produs sub deviza “schimbarii clasei politice”. Cu alte cuvinte , cred ca la baza acestui regres in materie electorala, din punct de vedere sociologic s-a avut in vedere gradul de cultura politica al corpului electoral si nivelul de gandire concret-intuitiv al acestuia , nestiind nici dupa aproximativ 19 ani de la Revolutie sa ne debarasam de acele reflexe mentale care ne-au produs atata rau. Pe de alta parte, sub aspect juridi , listele de candidati propuse de formatiunile politice in cadrul sistemului de vot al reprezentarii proportionale, reprezinta pentru alegatori un subiect de drept pasiv ocult in raportul de drept administrativ ce se creeaza in sistemul electoral, iar prin abordarea sistemului de vot majoritar prin scrutin uninominal, subiectul pasiv ocult se transforma in subiect pasiv aparent astfel incat alegatorul are o legatura afectiva cu cel pe care doreste sa-l aleaga. Intr-un cuvant , dreptul constitutional fundamental” de a alege si de a fi ales”, se realizeaza in mod cat se poate de democratic, intr.-un sistem descentralizat la nivelul unu al colectivitatilor locale , deci printr-un vot direct si nu la nivelul doi, pe liste. Cu alte cuvinte, in perceptia cetateanului exista un adevar axiomatic potrivit caruia in cadrul procesului electoral prin scrutin uninominal , el(cetateanul) este cel care alege prin vot si nu voteaza pentru a fi ales, asa cum rezulta din aplicarea sistemului de vot al reprezentarii proportionale pe liste. Descentralizarea sistemului electoral ca urmare a legiferarii sistemului majoritar prin scrutin uninominal atat la alegerile locale cat si la cele parlamentare , are, dupa opinia mea, un singur avantaj: se creeaza posibilitatea realizarii unel legaturi directe intre alesi si alegatori. Si pentru a scoate in evidenta superioritatea sau, dupa caz, inferioritatea sistemului electoral romanesc in context european, subliniez faptul ca in Europa, in 32 de tari se desfasoara alegeri dupa sistemul de vot al reprezentarii proportionale, in aproximativ 15 tari se aplica sistemul de vot majoritar , iar in alte 8 state europene se practica un sistem mixt. In loc de concluzie, la 1 iunie pe strazile patriei romanii vor canta: Merg cu draga mea la vot, Pas la pas cu primavara, Iar in caz ca n-o sa pot, Voi striga: “Centralizarea!”
Iulian BADEA
