Judecătorii nu ţin cont de Convenţia Europeană

Riccardi Orlandino şi Magdun Hârşan vor mai sta 29 de zile în arestul preventiv din cadrul penitenciarului Mureş, după doi ani şi jumătate de penitenţă, fără a se fi demonstrat că cei  doi ar fi săvârşit până acum o infracţiune. În ultimele luni, acest caz a scos la iveală faptul că judecătorii nu respectă articolele din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, comanda politică fiind demult dată în vileag.

La sfârşitul lunii februarie, Tribunalul Mureş a dispus încetarea arestului preventiv asupra celor doi inculpaţi, motivând că cei doi nu mai prezintă pericol social. Curtea de Apel Mureş admite recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, urmând ca Tribunalul să se mai pronunţe odată.
În data de 20 aprilie, trebuia să expire mandatul celor 29 de zile de când Tribunalul a decis să-i pună în libertate pe inculpaţii Riccardi Orlandino şi Magdun Hârşan. La noul termen de judecată de la Tribunalul Mureş, ce a avut loc în data de 19 martie, acelaşi complet al Tribunalului dispune din nou măsura arestului. În mod logic Tribunalul nu putea decât să dispună măsura arestului preventiv doar pentru o zi după care, datorită expirării celor 29 de zile, trebuia să se pronunţe din nou, lucru care nu s-a întâmplat.

Procesul din 16 aprilie

Tribunalul Mureş a cerut un nou cazier al italianului Riccardi Orlandino. Aşa a decis judecătorul Tribunalului Mureş, Daniel Ursulescu, luând în considerare un cazier al italianului datat din 6 august 2003 şi în care, contrar primului cazier prezentat la instanţa de la Mureş, în sarcina lui Orlandino este reţinută doar o amendă penală de 2 milioane de lire italiene (echivalentul a 1.032 de euro) pentru sustragere de la plata unor impozite şi o interdicţie pe 3 ani dictată de Oficiul de Evaziune Fiscală din Italia.
Cazierul a fost adus de fratele italianului, Luigi, şi depus la dosar de apărătorul lui Riccardi Orlandino, avocatul Lucian Chiriac.
A fost depus încă un raport de expertiză, faţă de care apărarea a formulat numeroase obiecţiuni, iar reprezentanta procuraturii a fost de acord cu ele, instanţa hotărând trimiterea acestora la expertul care a întocmit raportul, pentru a răspunde la criticile aduse. În plus, avocatul Lucian Chiriac a formulat obiecţiuni faţă de un punct din raportul de expertiză, în care expertul declară că prejudiciul nu rezultă din nici unul din actele din dosar.
“Urmare studierii dosarului cauzei, inclusiv partea aferentă urmăririi penale, nu am identificat nici un document care să prezinte componenţa sumei de 24.061.973.000 lei, şi ca atare nu mă pot pronunţa cu privire la componenţa sumei, reţinută ca delapidare”, se arată în raportul de expertiză.

Convenţia Europeană, o himeră

Avocatul lui Riccardi Orlandino şi a asociatului său de afaceri, Magdun Viorel Hîrşan, a mai cerut de asemenea constatarea încetării de drept a mandatului de arestare şi punerea de îndată a inculpaţilor în libertate. El a motivat că în 19 martie, când Curtea de Apel Târgu Mureş a admis recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş împotriva sentinţei dată cu 3 zile în urmă de instanţa inferioară (care a dispus punerea de îndată în libertate a celor doi, n.r), acestei decizii trebuia
să-i urmeze o decizie de prelungire a mandatului de arestare din partea organului competent, adică din partea Tribunalului Mureş, însă aceasta nu există.
“Tribunalul Mureş ca instanţă competentă nu a prelungit mandatul, care a expirat de atunci, astfel încât din acea dată inculpaţii trebuiau puşi în libertate”, a spus avocatul Lucian Chiriac. Degeaba a invocat lipsa de probe certe care să ateste pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta judecarea celor 2 în stare de libertate. Degeaba a apelat la ” termenul rezonabil” prevăzut în articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului la care România a aderat. La instanţele mureşene nu se ţine cont de acest lucru.