La multi ani, Danemarca si Suedia!

Saptamâna pe care tocmai am încheiat-o a fost marcata de doua evenimente,

Ziua Nationala a Danemarcei, celebrata pe 5 iunie, si Ziua Nationala a Suediei,

pe 6 iunie. În cele ce urmeaza va prezentam câteva materiale publicate în revista Nordica, editiile dedicate Danemarcei, respectiv Suediei.

Teodor Paleologu despre viitorul “Nordica”: Orice initiativa serioasa trebuie sustinuta cu toata energia

Destinul unui mandarin, intelectual si demnitar totodata, un destin familial al Paleologilor, pe care Ambasadorul României în Danemarca îl va îndeplini cu pasiune si placere

Reporter revista “Nordica”: Un nume marcant pentru cultura româna. Un nume care a ales sa-si construiasca o cariera în diplomatie. Care au fost argumentele care v-au determinat sa intrati în lumea diplomatica si de ce Danemarca si Islanda?

Excelenta Sa Theodor Paleologu, Ambasadorul României în Danemarca: Ambitia si amorul gloriei, ce altceva? Ma agaseaza intelectualii care pretind ca s-au sacrificat acceptând demnitati publice: ori sunt ipocriti, ori se afla în treaba. Eu m-am vazut dintotdeauna ca un mandarin: intelectual si demnitar totodata. E un destin familial de la care nu vreau sa ma derobez si pe care îl îndeplinesc cu pasiune si placere. Desigur, exista multe tipuri de ambitie, pe masura oamenilor care nutresc aceasta pasiune. Am si predat un curs la Berlin intitulat Theory of Ambition. Daca are ca orizont serviciul binelui comun, ambitia e izvorul virtutilor publice.

Înainte de a fi numit ambasador eram conferentiar la o mica universitate privata din Berlin: European College of Liberal Arts. Era un post care-mi aducea multe satisfactii, dar am vrut mai mult. E vorba în primul rând de onoarea de a-mi reprezenta tara. De ce Danemarca si Islanda? Pentru ca asa s-a nimerit. Oricum, trebuie sa fi intrat multe elemente în calculul celor care au luat decizia numirii. Si nu e treaba mea sa-mi dau cu parerea daca s-au gândit bine sau nu. Pot spune ca eu ma simt aici în elementul meu si ca ma bucur de încrederea pe care au avut-o în mine presedintele si guvernul.

Rep.: Domnule ambasador, va rugam sa prezentati pe scurt istoricul relatiilor dintre România si Danemarca.

T. P.: Îmi cereti cam mult. N-o voi lua de la vikingi si nici macar de la calatoria lui Andersen în tarile române. Relatii diplomatice exista de la 1917, iar printre predecesorii mei sunt câteva personalitati cu adevarat remarcabile. Raoul Bossy este, de exemplu, unul dintre cei mai distinsi diplomati ai României. Doi dintre predecesorii mei, Derussi si Sturdza, au devenit ministri de externe. Iar ruda mea Matyla Ghyka a fost însarcinat cu afaceri în calitatea lui de atasat militar la Stockholm.

Atât Regele Mihai, cât si Regina Ana sunt descendenti ai Regelui Christian al IX-lea, marele furnizor de fii si fiice demni de a urca pe tronurile Europei. În ultima vreme relatiile româno-daneze au crescut în importanta, factorii determinanti fiind intrarea în NATO si UE si deschiderea unor largi oportunitati de afaceri pentru ambele tari. Într-un singur an, în 2007, s-au înfiintat nu mai putin de 101 noi companii daneze în România. Pe plan simbolic au avut loc vizitele de stat ale Reginei Margrethe si Presedintelui Iliescu, iar dialogul politic s-a intensificat datorita unui context, cum spuneam, foarte favorabil. În privinta Islandei, pot sa ma mândresc ca prima vizita a unui presedinte islandez în România a fost initiata de mine. A fost o vizita cu miez, plina de continut si rezultate. Din acest an, exista un consul onorific al României în Islanda si un consul onorific al Islandei în România.

Rep.: Exista o solidaritate româneasca între actiunile ambasadelor României în tarile nordice? Daca da, cum se manifesta ea?

T.P.: Îmi doresc o colaborare mai intensa cu colegii de la Stockholm, Oslo, Helsinki si Berlin. Nu e vorba de relatii personale, care sunt excelente, ci de o abordare institutionalizata. Acelasi lucru e valabil pentru alte grupuri de state.

Rep: Având în vedere ca la Universitatea din Aarhus se studiaza limba româna, va rugam sa ne spuneti cum veti promova, în mandatul dumneavoastra, colaborarea dintre universitati din România si Danemarca. Credeti ca reluarea cursurilor de limba daneza în România, la nivel de specializare în cadrul scolilor de litere, ar fi de bun augur în privinta unei colaborari mai strânse, culturale, dar si politice sau economice?

T. P.: Va contrazic: nu mai exista catedra de limba româna în Danemarca de când a murit regretatul Eugen Lozovan. Dispar una dupa alta catedrele de limbi straine, ele nefiind, asa-zicând, rentabile. Comisarul nostru european, Leonard Orban, are mult de lucru pentru a favoriza cu adevarat multilingvismul la nivel european. Atâta vreme cât profitul si rentabilitatea se impun ca unicul criteriu într-o lume globalizata, nu cred ca diversitatea culturala si lingvistica are mari sanse. Dar s-ar putea sa asistam la o schimbare de tendinta, atunci când dominatia unei singure limbi va pune tocmai probleme de rentabilitate.

În privinta schimburilor universitare, rolul ambasadei este în principal unul de diseminare a informatiei. A trecut vremea acordurilor bilaterale. Acum studentii au o mare mobilitate si candideaza la universitati în functie de interesele lor de cariera. Nici Danemarca, nici România, nu sunt destinatiile cele mai atractive pe piata globala a carierelor academice. În schimb, în Danemarca se gandeste din ce în ce mai mult în termeni de competitie internationala si exista, fara îndoiala, poli de excelenta în cercetare si învatamânt, mai cu seama în domeniul stiintelor aplicate. Mi-as dori o aboradare mai ambitioasa si mai agresiva din partea universitatilor românesti. Nu trebuie sa ne subestimam potentialul.

Rep.: Cât de mare este comunitatea de români din Danemarca si cum sunt acestia receptati de danezi?

T. P.: Relativ mica în comparatie cu alte tari din Uniunea Europeana: în jur de 2.400 cu totul, incluzându-i si pe cei care au renuntat la cetatenia româna, pentru a o putea obtine pe cea daneza. Cei care îsi vad de treaba, muncesc si se integreaza, sunt bine receptati, iar hotii si violatorii sunt prost receptati. Din fericire, nu sunt multe asemenea cazuri în Danemarca. Din pacate, ele sunt însa, asa cum e si normal, mediatizate, pe când reusita si buna purtare, nu ajung sa fie cunoscute decât pe baza raporturilor directe, de la om la om.

Rep.: Care sunt simbolurile românesti pe care considerati ca ar trebui sa le promovam în afara tarii?

T.P.: Ce vreti sa va spun? Eminescu, Coloana Infinitului si Festivalul Enescu. Micii si berea, sarmalele si spritul, mamaliga, pastrama si tuica. Dracula, Palatul Poporului si Nadia Comaneci. Ma întreb cum vor reusi specialistii brandului de tara sa le adune pe toate sub aceeasi umbrela. Cred ca multe simboluri se impun de la sine. Fiecare dintre noi, nu doar statul si guvernul, ar trebui sa se întrebe cum contribuie la bunul nostru renume. E o chestiune de interes bine înteles.

Rep.: Ce credeti ca ar putea românii sa preia ca exemplu din societatea daneza?

T. P.: Modelul securitatii flexibile pe piata muncii, asa-numita flecsecurity, este o sursa majora de inspiratie, dar nu cred ca poate fi copiat de catre societati care nu au aceiasi parametri generali de functionare. Danemarca este o tara omogena din punct de vedere social si cultural; România este, dimpotriva, o tara a contrastelor, a inegalitatilor si a unei mai mari diversitati. La nivelul elitelor noastre economice mi-as dori un simt sporit al responsabilitatilor sociale, tocmai pentru a nu face necesar interventionismul statului. Pe de-alta parte, codul muncii din România este în continuare prea rigid dupa gustul meu, iar birocratismul e în floare: prea multe reglementari, prea multe hârtoage, prea multe stampile si aprobari.

În privinta culturii politice, ceva din spiritul consensual caracteristic societatilor scandinave ar fi de folos într-un context eminamente conflictual si pasional, precum cel de la noi. Dar sa nu ne luam dorintele drept realitati.

Rep.: Daca ati fi membru fondator, de onoare sau un prieten al unei organizatiei care promoveaza cultura nordica în România, care o data cu aceasta revista face primii pasi, care ar fi trei evenimente pe care le-ati propune si la care, în limita timpului, ati participa?!

T.P.: În limita timpului, vorba dumneavoastra, as participa la orice. Ignoranta reciproca e atât de mare, încât orice initiativa serioasa trebuie sustinuta cu toata energia. Începând cu revista dumneavoastra.

Rep.: Care este mesajul dumneavoastra de Ziua Nationala a Danemarcei?

T. P.: Traiasca Regina!

Rep.: Multumim!

A consemnat Diana SACAREA