Comuna Breaza nu-i prea brează

Pentru a intra în comuna Breaza pe șoseaua dinspre Reghin, trebuie să treci prima dată printre vilele etalate de vechii și noii îmbogățiți ai Reghinului. Acolo este așa-numitul cartier Beverly Hills. Dar în momentul în care ai intrat în comună, peisajul nu mai este la fel de impresionant. Majoritatea clădirilor în care funcționează instituțiile, au fost omise din programul de renovare, de mai mulți ani. Spre exemplu, de pe clădirile școlii, poștei sau primăriei, tencuiala a căzut de ceva vreme. Delăsarea autorităților locale se vede la tot pasul.
Noul primar, Gheorghe Chira, promite că va rezolva principalele probleme în acest mandat, numai că de la vorbă la faptă e cale lungă. Noua formulă a Consiliului Local Breaza este următoarea: UDMR-5, PNL-3, PUR-1, PRM-1 și PSD-1.

Economia în Breaza

Pe raza comunei își desfășoară activitatea două fabrici de prelucare a lemnului, SC FORTIS ENCO SRL, care are aproximativ 60 de persoane angajate și SC PRODOMO SRL, cu 20. Ambele fabrici lucrează pentru export, salariile fiind date în funcție de numărul de ore lucrate și calificarea angajaților. Pe lângă acestea mai funcționează și o minifabrică de prelucrare a laptelui, cu 20 de angajați. Aceste activități le dau oamenilor posibilitatea de a avea un loc de muncă, deși e puțin față de nevoi. Majoritatea șomerilor din localitate sunt tineri, mai ales proaspăt absolvenții, iar familiile care beneficiază de ajutoare sociale sunt în număr de 49. Nu e foarte mult, comparativ cu numărul de locuitori – 2531.

“Munca noastră nu se plătește”

Activitatea de bază a localnicilor, ca în toate satele, este agricultura și creșterea animalelor. Aici funcționează și două asociații care se ocupă de creșterea bovinelor. Un eveniment important în viața localnicilor este expoziția anuală de taurine ce se desfășoară pe plan local, ajunsă la a doua ediție. Deși se mândresc cu exemplarele bovine pe care le cresc, puține dintre familiile de aici sunt familii înstărite.
Nemulțumirile sătenilor vin mai ales de la prețul laptelui, cotat doar cu 5 500 lei/litru. Dat fiind faptul că în localitate funcționează un singur centru de colectare a laptelui, oamenii sunt nevoiți să accepte situația. După spusele lor, munca nu le e plătită deloc, ba mai ies și în pierdere uneori.
“Nu avem unde să ducem laptele în altă parte, ca să ni-l plătească mai bine, așa că nu avem ce face, mai ales că acum, pe timp de vară, este foarte ieftin. Mai avem noroc cu subvenția de la stat care e de 1400 lei/litru, dar nici asta nu e mare lucru. Nici la piață nu merită să mergi, pentru că până ajungi acolo se strică de la căldura asta și nu ai făcut nimic. Asta e, noi țăranii am lucrat întotdeauna numai în pierdere”, ne-a declarat un sătean mai vârstnic.
Nici la școală lucrurile nu stau foarte bine. Clădirea este într-o stare avansată de degradare, iar pe terenul de sport din curte sunt montate două porți de fotbal din lemn, ce stau să cadă la cea mai mică bătaie de vânt. Cabinetul de informatică al școlii este dotat doar cu trei calculatoare, insuficiente raportat la numărul de copii ce învață aici. Cel puțin cei 135 de copii din clasele I-VIII sunt școliți de profesori calificați.

Promisiuni…

Primarul din Breaza, Gheorghe Chira, a promis că se va zbate să rezolve cât mai multe din problemele comunei, într-un timp cât mai scurt: “Am depus un proiect de finanțare la SAPARD pentru introducerea apei curente în comună, în august 2003, în vremea aceea fiind viceprimar. Pentru reabilitarea drumului pe ruta Filpișu Mic – Breaza avem promisiuni de sprijin din partea Consiliului Județean iar în această vară vrem să efectuăm reparații de întreținere la școală, precum și zugrăvirea ei. Jumătate din bugetul comunei se duce pe salariile profesorilor iar cealaltă parte pe plata cheltuielilor cu iluminatul public, încălzirea din timpul iernii și altele mai mărunte.”  
Cam așa arată intențiile noului primar, numai că nu-i va fi deloc ușor să le pună în practică. Vom vedea.