„Prin absurd ar exista posibilitatea ca Parlamentul sa se mareasca cu 50 la suta”

In exclusivitate pentru Ziarul de Mures, vicepresedintele Partidului Conser­vator Mures, Dinu Socotar, a realizat o analiza a mecanismului votului uninominal in ju­detul Mures. Care sunt pronosticurile candidatului pentru fotoliul de senator la alegerile din noiembrie pentru colegiul nr. 1 Targu-Mures, dar si care ar putea fi surprizele scrutinului, in interviul care urmeaza.

Reporter: La ce comisie ati invatat despre votul uninominal?

Dinu Socotar: Am fost insarcinat la nivel national sa adun propunerile venite din partea tuturor organizatiilor PC referitor la delimitarea colegiilor uninominale. Re­pre­zen­­tantul partidului nostru in comisia res­pectiva a fost senatorul Gavrila Vasile, senator de Botosani si deputatul Vlad Hogea. Am avut o discutie cu Prefectura si cu PNL-ul si am facut o propunere, dar pana la urma a iesit alta. Trebuie sa admit ca sub aspect strict geografic este mai corecta acesta ultima pro­punere decat cea a noastra.

Rep.: Ce trebuie sa stie un alegator cand merge la vot?

D.S.: Cel mai important lucru care trebuie stiut este ca din punct de vedere al alegatorului procedura este extrem de simpla si tota­lmente similara cu cea de la alegerea primarului. Adica alegatorul se va prezenta la urne, va primii doua buletine de vot, unul pentru Senat si unul pentru Camera Depu­tatilor si pe ambele buletine va regasi niste nu­me de candidati si siglele unor partide po­litice. Vor fi in jur de zece candidati, chiar daca pana acum erau in jur de 20 de partide po­litice. Pe lista vor fi asadar zece nume de candidati cu sigla partidului si candidatii in­dependenti, daca acestia exista. Alegatorul va pune stampila „votat” in dreptul candidatului pe care-l doreste, deci pentru cetateni lu­cru­rile sunt foarte simple.

Rep.: Ce se intampla dupa ce procesul de votare ia sfarsit?

D.S.: Dupa ce se inchide procedura de vot si se deschid urnele procedura este atat de complicata incat este imprevizibila. De aceea astazi nu mai putem vorbi despre colegii eligibile din punct de vedere al PSD-ului sau al PNL-ului, PD-L-ului de exemplu, pentru ca surprize pot aparea peste tot.

Rep.: Explicati-ne concret.

D.S.: Primul lucru pe care alegatorii trebuie sa-l inteleaga este ca votul este strict proportional. Pe judetul Mures, din cele opt colegii uninominale, daca UDMR-ul a facut un scor prin care ii revin trei deputati, intr-o forma sau alta trei deputati ii revin. Daca PD-L sau alianta PSD-PC a facut un scor electoral prin care ii revin doi deputati, atunci doi ii vor reveni. Nu se poate mai mult, nu se poate mai putin. Acest lucru face ca sa existe pro­babilitatea ca, de exemplu in colegiu nr. 2 Targu-Mures, sa aiba pe primul loc candidatul UDMR si sa nu trimita parlamentarul respectiv in Camera Deputatilor.

Rep.: De ce se va intampla acest lucru?

D.S.: Dupa studiile sociologice facute si analizand rezultatul de la alegerile locale, UIDMR va avea maxim trei deputati si acesti deputati si va fructifica in colegiile lor cele mai bune, care sunt colegiul 5, 3 si 1. In Co­le­giul nr. 2 , care este jumatate a orasului Tar­gu-Mures, desi este foarte probabil ca Benedek Imre, candidatul UDMR sa aiba scorul cel mai mare, sa nu poata intra in Parlament pentru ca deja, cota de deputati a UDMR-ului este deja terminata si de aceea el este sarit de pe lista. De aceea in colegiul nr. 2 cele mai mari sanse le va avea candidatul care va fi plasat ca scor electoral, imediat dupa candidatul UDMR, respectiv castigatorul dintre candidatii alintei PSD-PC, PNL si PD-L. Batalia este deschisa din punctul meu de vedere si acest colegiu va fi unul foarte interesant.

Rep.: Sa ne intoarcem la cei au obtinut din prima 50%+1 voturi.

D.S.: Cine castiga 50% +1 voturi si este candidat independent a castigat colegiul unde a candidat in mod cert. Daca nu este candidat independent a castigat colegiul respectiv numai daca partidul din care face parte a facut pragul electoral. Aceasta este prima conditie.

Rep.: Ce s-ar putea intampla in situatia in care partidul n-ar face pragul electoral?

D.S.: Exista posibilitatea, sa zicem, ipote­tic, desi din punctul meu este o situatie improbabila, dar sa zicem ca UDMR sa castige cu 50% +1 colegiul senatorial nr. 2 si colegiul de deputati nr. 5, dar daca n-ar face prag electoral, aceste colegii ar fi pierdute.

„Vom putea avea surpriza ca cel clasat pe locul trei sa fie ales deputat, iar cel de pe primele locuri sa nu fie”

Rep.: Ce se intampla daca partidele fac pra­gul electoral?

D.S.: Eu cred ca, dupa analizele facute acum pe judetul Mures, singura formatiune politica care va face 50%+1 in anumite colegii este UDMR-ul si anume in colegiul senatorial 2 si cel de deputati nr. 5. Acesti candidati vor fi alesi direct. Daca au facut 50%+1 si partidul a facut si prag electoral, atunci candidatii cu acel scor vor fi alesi direct. Daca in judetul Mures, UDMR-ul va castiga mai multe colegii cu 50% +1 decat atatea cate i-ar reveni la reprezentarea proportionala, pentru ca proportionalitatea este prima lege care domina aceste alegeri, daca castiga mai mult, automat in acea circumscriptie vor fi create posturi suplimentare de parlamentari cu cat acest numar este mai mare, pentru ca partidul care a obtinut o anumita proportionalitate trebuie sa-si obtina aceasta proportiona­litate. E posibil, de exemplu, ca intr-un judet, de exemplu Teleorman, alianta PSD-PC sa ai­ba 60% sa castige toate cele sapte colegii de acolo cu 50% +1 pentru ca are un scor de 60%. Ei bine nu va fi asa. Daca PD-L-ului i se cuvin doi parlamentari in Teleorman, acele doua fotolii de parlamentar trebuie fructificate undeva, deci vor fi create posturi suplimentare. La nivel de tara vor fi create maxim zece astfel de posturi suplimentare, dupa cum estimez eu. Prin absurd ar exista posibilitatea ca Parlamentul sa se mareasca cu 50%.

Rep.: Ce se intampla mai departe?

D.S.: Dupa stabilirea competitorilor cu prag electoral, urmeaza la nivelul circumscriptiei electorale o distributie identica cu cea de la Consiliul Judetean. Se considera scorul tuturor candidatilor unui partid ca un vot comun, adunat intr-un cos comun si numarul acestor voturi valabil exprimate ale celor patru partide, pe care le estimez eu ca vor fi in viitorul Parlament, respectiv alianta PSD-PC, PD-L, PNL si UDMR impartit la numarul opt, cati deputati vor fi si patru, cati senatori vor fi, ne da coeficientul electoral judetean. Scorul fiecarui partid se imparte la acest coeficient electoral iar rezultatul obtinut arata cate mandate are fiecare partid si cat e restul fiecarui partid.

Rep.: Ce se intampla cu acest rest?

D.S.: Restul tuturor partidelor precum si numarul de mandate nedistribuite se trimite la Bucuresti la Biroul Electoral Central. Acolo urmeaza un mecanism foarte complicat si se stabilesc ca din resturile respective partidele mai primesc alte mandate. Sa face o simulare: eu intuiesc ca la prima strigare UDMR-ul va avea doi deputati si un rest, iar celelalte trei partide cate un deputat si un rest. Deci la prima strigare in judetul Mures vor fi adjudecate cinci colegii si vom comunica la Bucuresti trei locuri disponibile si patru resturi. Resturile acelea la Bucuresti sunt aranjate in ordinea resturilor pe partid. Vazand cate locuri sunt disponibile la nivel de tara, la un moment dat se va trage o linie si se va stabili care este ultimul rest la nivel de tara. Estimam ca la nivel de tara vor fi 50-80 de locuri libere, care vor putea fi redistribuite. BEC va face un algoritm cu aceste resturi si va comunica faptul ca in judetul Mures UDMR mai are de luat un loc de deputat sau PSD-PC inca un loc. Pe intelesul muresenilor UDMR-ul va avea trei deputati iar cel mai slab dintre cele trei partide va avea unu iar celelalte doua cate doi deputati.

Rep.: Ce urmeaza mai departe?

D.S.: Urmeaza impartirea deputatilor. Acum stim ca partidele au numarul de deputati stabilit. Toate partidele si toate numarul de voturi obtinute de aceste partide si incepe impartirea voturilor in ordinea descres­catoarea a listei dar cu anumite constrangeri. Prima ar fi daca mandatul de deputat s-a atribuit deja in acel colegiu degeaba candidatul respectiv are un scor bun ca nu-l mai poate fructifica. Al doilea criteriu este ca un partid poate sa obtina un numar de parlamentari pana la limita care i-a fost atribuita. Daca pe colegiul 5, 3, si 1 va fi cel mai mare scor obtinut de UDMR, chiar daca si pe colegiul 4 obtine un numar mare de voturi, el e sarit si vine urmatorul scor. De aceea vom putea avea surpriza ca cel clasat pe locul trei sa fie ales deputat iar cel de pe primele locuri sa nu fie.

Rep.: Ce s-ar putea intampla la Senat?

D.S.: Se poate ca UDMR sa nu mai aiba doua fotolii de parlamentar pentru ca UDMR a avut doi senatori, deci a putut sa-si fructifice un senator si un rest, pentru ca niciodata in judetul Mures n-au fost mai mult de doua partide care au realizat peste 10%. UDMR-ul va lua un fotoliu de senator, iar toate resturile celorlalte partide intra in repartitie pentru ca partidele romanesti nu fac peste 25% in judetul Mures. La redistributie avem trei partide mari si ca sa castige al doilea fotoliu de senator UDMR-ul ar trebui sa faca un scor de 40% pe judet, lucru care nu l-a mai facut din 1992. La alegerile locale populatia maghiara a votat 35% si 5% sa cresti in judet e foarte mult. Eu cred ca toate cele patru partide vor lua cate un senator. Aici fiind patru colegii e foarta interesanta distributia. In colegiul 2 e posibil ca Marko Bela sa castige din prima colegiul respectiv. Ceilalti trei intra in redistributie. Exista un colegiu care din perspectiva votului de la consiliul judetean este foarte dezechilibrat, respectiv colegiul senatorial nr. 4 si daca va candida Ciprian Dobre, ar avea sanse sa obtina 30%. El va primi acel colegiu la prima strigare a redistributiei. Raman doua colegii care vor fi in tandem transpartidic. Colegiile 2 si 3 vor fi distribuite intre PD-L si alianta PSD-PC. Exista posibilitatea ca Sighi­soara sa fie al PD-L si cel de-al patrulea al PSD-PC sau invers.

A consemnat Claudia SAS