Sarbatoarea Marului, prilej de bucurie
Constituita în urma împartirii administativ-teritoriale din anul 1986 din patru sate, Batos, Debrad, Goreni, Uila, comuna Batos cuprinde un teritoriu în suprafata de 10.818 de hectare. Relieful imbietor al zonei, cu forme doamoale, situat în lunca majora a râului Lut, precum si lipsa curentilor de aer puÂternici, asigura conditiile unui microclimat deosebit de favorabil pentru cultivarea pomilor fructiferi, pentru cereale, pãsuni si vii. Marul poate fi considerat drept simbolul comunei Batos, cultivarea sa fiind transmisa din generatie in generatie. De sapte ani localnicii comunei Batos se bucura impreuna la „Sarbatoarea Marului”. L-am rugat pe primarul Dumitru Cotoi sa ne dea mai multe amanunte despre editia din acest an a sarbatorii dar si despre proiectele de dezvoltare sau problemele cu care se confrunta inca acesta comuna.
Reporter: Sunteti la editia a saptea a Sarbatorii Marului”. Ce impact a avut aceasta sarbatoare asupra dezvoltarii comunei Batos si asupra locuitorilor acesteia?
Dumitru Cotoi: Sarbatoarea a avut un impact pozitiv asupra tutror locuitorilor comunei. Marul este reprezentativ pentru comuna noastra, pomicultura fiind sectorul agricol cel mai dezvoltat, iar o astfel de sarbaÂtoare era necesara si la noi in comuna, pentru ca locuitorii acesteia merita sa aiba o sarbaÂtoare a lor, sa aiba si ei un prilej de distractie dupa un an de munca. Mai mult, stiu ca multi oameni care au facut practica atunci cand erau tineri in comuna Batos, s-ar bucura sa se poata reintoarce in comuna cu prilejul acsetei sarbatori.
Rep.: Ce aduce nou editia din acest an a Sarbatorii Marului si cat a costat organizarea evenimenului?
D.C.: Pentru editia din acest an a Sarbatorii Marului am alocat de la bugetul Consiliului Local suma de 40.000 de lei, la care se adauga sponsorizarile pe care le-am primit petru desfasurarea acestui eveniment. Incercam la fiecare editie sa aducem ceva nou, ne-am gandit si la cei tineri si la cei varstnici iar prin programul oferit am incercat sa satisfacem gusturile tuturor. La aceasta editie invitat special este Dumitru Farcas pentru ca am considerat ca merita batasenii sa auda taragotul lui iar tinerilor le oferim un concert al trupei Cassa Loco si David DJ. De asemenea vor fi si numeroase spectacole folclorice iar la final un foc de artificii.
Rep.: Marul este simbolul comunei Batos. Vorbiti-mi despre investitiile facute in pomicultura si problemele intalnite in acest domeniu.
D.C.: In acest domeniu se fac numeroase investitii, in acest moment toate fermele sunt private in comuna, mai mari si mai mici. Sunt cateva ferme mai dezvoltate care au facut investitii in sistemul de irigare, au introdus sistemul de irigare prin picurare si au facut cercetare pomicola, obtinand noi tipuri de pomi cu o productivitate mai mare. Problema mare cu care se confrunta pomicultorii este vreme capricioasa, foarte schimbatoare mai ales in ultimii ani. Anul acesta o furtuna cu grindina a afectat productia acestor pomicultori dar putem spune ca, per total, anul acesta exista o productie buna de mere.
Rep.: In ceea ce priveste agricultura in general, care este stadiul investitiilor in acest domeniu si care ar fi punctele slabe? Ce planuri de dezvoltare are primaria in acest domeniu?
D.C.: Primaria sprijina cu tot ceea ce-i sta in atributii producatorii agricoli. Locuitorii comunei Batos sunt in general oameni harnici si muncesc cum pot si isi termina lucrarile. Degeaba se plang la primarie si consiliu local ca noi nu avem cu ce sa-i ajutam.
Rep.: Cum sta comuna Batos la capitolul industrie si zootehnie? Exista investitii, forta de munca?
D.C.: Forta de munca ar exista dar tocmai din cauza lipsei locurilor de munca foarte multi tineri plaeca in strainatate. La capitolul industrie comuna Batos nu sta prea bine, agricultura este baza la noi in comuna. Mici investitori exista in fabrici de prelucrarea lemului dar foarte mici. La capitolul zootehnie comuna Batos sta destul de bine. Exista cateva ferme de bovine in Batos si Goreni, ce au un numar destul de mare de animale. Incep sa se dezvolte microfermele pentru ca investitorii isi dau seama ca numai cu o vaca sau doua nu se poate face productie si incep sa cumpere de la 20 in sus. La Goreni, inginerul Andone Alexandru a accesat fonduri europene pentru constructia unei astfel de microferme zootehnice. De asemena, la Batos exista o ferma a inginerului Titi Pogacean, care a cumparat fostul IAS Batos. O alta ferma, apartinand medicului veterinar Luminita Menhard s-a dezvoltat foarte bine si s-a extins, in momentul de fata cuprinzand si o fabrica de procesare a laptelui.
A consemnat Claudia SAS
