Cartierul tiganesc, in atentia Primariei
A fost jurist, publicist, director al ziarului „Glasul Muresului”, om politic si demnitar român, membru marcant al PNL, de doua ori primar al municipiului Târgu-Mureș (1922-1926 si 1934-1937). Emil Aurel Dandea (1893-1969) – caci despre el este vorba in acest text – este considerat la fel precum primarul Bernady Gyorgy, ca fiind unul din initiatorii modernizarii municipiului. OpoÂzantii sai politici l-au contestat deseori pe Dandea aducandu-i acuzatii mai mult sau mai putin reale. Una dintre acestea a fost si cea legata de situatia “cartierului tiganesc”.
In 1918 Emil Aurel Dandea, fiul unei modeste familii taranesti din zona Apusenilor, absolvise deja Facultatea de drept din Cluj si Academia Comerciala din Viena. La putin timp dupa aceea a obtinut diploma de doctor în drept al Universitatii din Cluj. Intre 1916 – 1918 a participat la Primul Razboi Mondial, iar din 1919, timp de trei ani a fost secretar – consilier al Primariei din Cluj. Din 1922 si pana in 1926 a eÂxercitat primul sau mandat de primar al orasului Targu-Mures. In 1926 a publicat lucrarea „Chestiunea Motilor”. Foarte activ in plan politic, Dandea a devenit deputat liberal (1926-1928) remarcandu-se in Camera Deputatilor prin discursul intitulat „Nemultumirile Ardealului si chestiunea minoritara”. A fost si presedinte al organizatiei judetene Mures a Partidului National Liberal, iar din 1934 si pana in 1937 a exercitat cel de-al doilea mandat de primar al orasului Târgu-Mures. In 1940, imediat dupa Dictatul de la Viena s-a refugiat la Bucuresti reintorcandu-se la Targu-Mures in 1945. Pana la sfarsitul vietii (1969) va cunoaste prigoana comunista: arestarea, anchetarea, condamnarea si domiciliul fortat.
“Se cladeste orasul,
dar se ruineaza cetatenii”
In 1924 Emil Aurel Dandea a deschis actiune pentru calomnie prin presa ziaristului maghiar Gyulai Zsigmond. La scurt timp a deschis o noua actiune altui ziarist maghiar, Morvay Zoltan de la ziarul “Tukor”. Morvay se referea intr-un articol de-al sau la taxa de pavaj instituita de administratia in fruntea careia se afla Dandea. Articolul se intitula “Se cladeste orasul, dar se ruineaza cetatenii”. Tot in 1924, Dandea a deschis o a treia actiune judiciara impotriva ziaristului maghiar, Szekely Bela, de la ziarul “Brassoi lapok”, acuzandu-l pe acesta de calomnie prin presa pentru articolul “Guvernul s-a saturat de Dandea”. In acest articol, ziaristul Szekely afirma ca: “Se asteapta in tot momentul inlaturarea din functiune a lui Dandea… activitatea sa din Targu-Mures se caracterizeaza prin cel mai excesiv sovinism…” Dandea n-a ezitat si l-a dat in judecata. In cele din urma a avut castig de cauza, ziaristul fiind obligat sa dezminta cele afirmate anterior in coloanele aceluiasi ziar in care il incriminase pe Dandea. Mai mult chiar, Szekely a fost obligat sa-i plateasca primarului si despagubiri. Procesele pe care le-a avut in decursul timpului pot fi studiate pentru ca dosarele acestora se gasesc la Arhivele Statului, filiala Mures, Fond Primaria Targu-Mures. Sunt deosebit de interesante, iar daca le veti studia veti avea avea imaginea modului cum se administra actul de justitie in perioada interbelica.
“Toma Necredinciosul”
il ataca pe Dandea
In coloanele ziarului de limba romana, “Drum drept”, Dandea a avut parte si de alte acuzatii din partea ziaristului Gheorghe Belea care semna deseori cu pseudonimul Toma Necredinciosul. Acesta il acuza pe Dandea ca nu acorda suficienta atentie problemelor edilitare din cartierul tiganesc care pe atunci numara circa 500-600 de suflete. “Vechiul si actualul consiliu municipal l-a lasat intr-o neagra mizerie, spunea ziaristul in articolul sau. Fantana, lumina, drumuri, domnule Dandea pentru acest cartier! Cu asta sa te lauzi, nu cu infrumusetarea orasului…” Insa cea mai grava acuzatie la adresa lui Dandea – acuzatie care avea sa ajunga a fi prezentata si in Parlamentul Romaniei – i-a fost adresata de dr. Aurel Baciu, deputat taranist de Mures. In 1937 dr. Aurel Baciu care se afla la Bucuresti la una din sedintele Camerei, prezenta un material referitor la Dandea si care se intitula “Un grav si strigator abuz”. In cuprinsul acestui material, Baciu afirma : “Dandea a cumparat morile bisericii reformate care trec in proprietatea Primariei si pe care apoi le inchiriaza cooperativei Solidaritatea al carei presedinte este chiar domnia sa (Dandea – n.a.)”. Baciu mai cerea sa i se puna la dispozitie decizia Primariei prin care morile au fost trecute in arenda cooperativei Solidaritatea al carei presedinte era Dandea, dorind sa afle si clauzele financiare ale contractului de inchiriere suspectandu-l pe primar de interese oculte.
Lovitura de gratie
In acelasi an 1937, Dandea a deschis actiune impotriva lui Aurel Baciu. Un an mai tarziu, procesul inca nu era finaÂlizat, semn ca justitia mergea greu si atunci. Dandea a cerut stramutarea procesului la Brasov, dar la cedarea Ardealului in anul 1940, procesul nu era finalizat, insa imaginea publica a lui Dandea era serios afectata. Acest proces avea sa se dovedeasca deosebit de nefast pentru el dupa ce, in 1945, acesta s-a reintors la Targu-Mures. In campania electorala pentru alegerile din noiembrie 1946, comunistii au folosit orice mijloace pentru a-si anihila adversarii politici. Unul din cei vizati de comunisti – alaturi de fruntasii politici mureseni Ioan Bozdog si Eugen Nicoara – era si Emil Aurel Dandea. Printre alte acuzatii care i s-au adus, cele mai multe fanteziste si prefabricate dupa reteta sovietica, comunistii au scos din arhive dosarul procesului din 1937, “piesa” cu care acestia
i-au dat lui Dandea lovitura de gratie. Dandea avea sa intre in inchisoare, apoi sa traiasca cu domiciliu fortat departe de Targu-Mures. Mort in 1969 n-a avut parte de o procesiune funebra asa cum ar fi meritat, ci a fost adus si ingropat cu discretie in cimitirul Bisericii de lemn din Targu-Mures.
Nicolae BALINT
nicolae_balint@yahoo.com



