Superstiții de Crăciun
• În ajun de Crăciun, oamenii își iau de la vecini tot ce-au dat cu împrumut, spre a avea toată avuția în gospodărie.
• Femeile pun un ban de metal și o nucă în apa de spălat, spre a fi în anul ce vine mai frumoase și bogate.
• Gospodarii, în ajunul Crăciunului, pun mâna pe toate uneltele din curte, ca să le poată folosi cu spor în anul următor.
• Cu o zi înainte de Crăciun se pune o potcoavă într-o căldare cu apă. Stăpânul casei bea primul, apoi o dă vitelor, ca să fie tari ca fierul.
• Păstorii pun sub pragul casei un drob de sare învelit, lăsându-l până la „alesul oilor“, în luna aprilie, când drobul este scos, măcinat și amestecat cu tărâțe și dat ca hrană, să sporească turma.
• În ajun de Crăciun se curăță hornul, iar funinginea e pusă la rădăcina pomilor pentru rod bogat.
• În noaptea de Moș-Ajun se face priveghi, iar pe masă este așezat un colac cu un cuțit înfipt în el.
• Masa pusă în ajun rămâne întinsă toată noaptea, timp în care focul trebuie să ardă în sobă.
• La Crăciun pâinea se așează pe masă, să vină belșugul, și tot în același scop, sub fața de masă se pune pleava de grâu.
• În ajun se pregătesc 12 feluri de mâncare în amintirea „Cinei cea de taină“ – Iisus și 12 apostoli.
• Gospodarii stau la masă cu picioarele pe topor, ca să fie tari ca fierul în anul care vine.
• Când primul om intrat în casă de Crăciun este bărbat înseamnă bunăstare în anul viitor.
• În ajun de Crăciun sunt puse în tuspatru colțurile de mese căței de usturoi și semințe de mere, ce apără de deochi și farmece
• Din ajunul Crăciunului până la Bobotează, casa e măturată de la prag spre răsărit și nu din fundul locuinței spre prag, ca să vină pețitori la fata de măritat. Fetele mari nu trebuie să dea gunoiul afară din casă.
• Ca să-și viseze ursitul, fata va posti toată ziua de ajun, iar prima îmbucătură de seară s-o pună la brâu; când se culcă, întinde brâul pe jos și face trei mătănii peste el. Așa îsi va afla ursitul.
