Românii si tehnica de calcul

Trebuie sa recunosc ca pentru prima data, de când colaborez la aceasta publicatie, nu am putut alege un subiect de care sa-l abordez. De vina sa fie aceasta perioada a sarbatorilor de iarna, când toti, cu mic cu mare sunt cuprinsi de febra cumparaturilor, a planurilor de revelion si mai putin de problemele vietii de zi cu zi?

Si pentru ca am amintit de febra cumparaturilor pentru sarbatori nu ma pot abtine sa nu remarc ca în acest an preturile nu au explodat pur si simplu ca în alti ani. Poate acest lucru se datoreaza în primul rând aparitiei în numar mare a marilor magazine, care fac parte din lanturi comerciale cu traditie si care au o politica total diferita de a face comert fata de a noastra. Acum, dupa ce am facut acest prim pas, mai ramâne ca în anii viitori sa ne petrecem zilele de sarbatoare la usile magazinelor pentru a profita de reducerile de preturi care pot merge pâna la 90%.

Este adevarat ca la noi acest lucru este mai greu de facut, în primul rând datorita legislatiei în vigoare.

Tare curios sunt sa vad cum se va putea face la noi acest lucru, când toate institutiile care dau aprobarile pentru asemenea vânzari. Sigur o sa va puneti întrebarea de ce sunt necesare aprobari, ei bine sunt necesare pentru ca legile care reglementeaza actele de comert nu au mai fost schimbate de ani buni. Oare nu s-a observat înca, ca la toate magazinele mari vânzarile sunt înregistrate la casele de marcat si ca fiecare produs marcat este scazut din stoc automat, facând imposibila orice tentativa de evaziune fiscala?

Dar noi am ramas înca tributari listelor de inventar facute în doua exemplare si neaparat cu creion chimic, liste care trebuie apoi parafate si semnate de mai multe persoane de parca aceste semnaturi ar opri ilegalitatile. Oare când vom întelege ca tehnica de calcul a fost perfectionata continuu pentru a obtine informatii în timp util, pentru a putea lua deciziile cele mai bune? Sa va dau numai câteva exemple de modul cum se utilizeaza datele la noi. Un prim exemplu ar fi termenul de depunere a declaratiilor la diverse institutii care este în marea majoritate a cazurilor data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea. Oare ce considerente au dus la stabilirea acestui termen? În mod sigur nu considerente economice.

De ce spun acest lucru, foarte simplu. Înregistrând acest decalaj factorii de decizie nu mai pot actiona în timp real pentru a lua masurile imediate ce se impun pentru a limita efectele eventualelor derapaje. Si ma refer aici si la factorii de decizie de la nivel macroeconomic, cât si la cei de la nivel micro. Ca sa ma fac înteles de toata lumea voi da doua exemple.

Un prim exemplu este cel al deficitului bugetar înregistrat în anul 2008, care va fi cunoscut abia dupa 25 ianuarie 2009. Asa ca este greu de înteles de ce actualul guvern si-a propus ca termen de trimitere la parlament noului proiect de buget pentru anul 2009 data de 15 ianuarie. Ori ca sa reduci ceva, trebuie sa stii ce reduci si cu cât reduci. Mai grava este situatia la nivel micro, unde daca nu stii unde ai gresit, în timp real, în conditiile actuale poate fi fatal pentru un întreprinzator. Sigur, persoanele care trebuie furnizeze aceste date spun ca nu pot face acest lucru pe date de întâi a lunii urmatoare.

Dar ma întreb cum o companie straina, cu peste douazeci de sucursale în România poate face acest lucru si noi nu.Raspunsul am sa-l au tot eu, foloseste la maximum tehnica de calcul si a cerut ferm personalului sa respecte termenul stabilit. Numai asa se poate reusi într-o afacere, cu lozinca comunista „Noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc” nu vom ajunge nicaieri. Azi, când beneficiem de mijloace de comunicatie rapide este inadmisibil ca BNR pe site-ul sau sa posteze date din luna octombrie, când le avea poate din 2-3 noiembrie. Comisia Nationala de Prognoza sa afiseze date din aceeasi luna octombrie si exemplele pot continua. Cu poti sa-ti faci o strategie în aceste conditii ?

Ori marile companii nu sunt obisnuite cu un asemenea sistem de lucru, pentru ca ele nu au facut cincinalul în patru ani si jumatate si îsi iau jucariile si pleaca. O dovada concludenta este faptul ca în 2008 numeroase multinationale de retail pleaca de la noi. Lista include unitati intrate în urma cu ceva vreme precum Kraft Foods, Coca-Cola, Nestle, Bunge, Friesland Foods sau Colgate-Palmolive, conform Business Standard. Acest lucru înseamna numeroase persoane disponibilizate care vor îngrosa rândurile somerilor, si implicit vor mari cheltuielile bugetului, iar veniturile se vor diminua cu impozitele si taxele pe care aceste multinationale le plateau la bugetul de stat si bugetele locale.

Florin Marcus