Septembrie, luna samuraiului Musashi
După preferințele cititorilor, pe primul loc în topul celor mai citite cărți se află romanul “Musashy” de Eiji Yoshikawa. Personajul principal, Miyamoto Musashi, cel mai faimos samurai din istoria Japoniei secolului XVI, era, la fel ca și tatăl lui, maestru spadasin, renumit prin stilu-i unic de luptă, cu două săbii.
Cartea nu este numai un roman de aventuri, ea oferind și o imagine a istoriei legendare a Japoniei și a felului idealizat în care japonezii se văd pe ei înșiși. Cele două volume ale romanului, “Roata norocului” și “Poarta spre glorie” prezintă istoria unei țări pline de tensiune, cu frământări sociale și politice. După părerile criticilor, “Musashi” a detronat “Shogun”-ul; civilizația rasei galbene, veche de mii de ani, încă mai fascinează cititorul european.
Locul secund este ocupat de autorul Jose Ortega y Gasset, cu “Originea și epilogul filozofiei și alte eseuri filozofice”. Cartea este o sinteză despre “originea și situația actuală și viitoare a filozofiei”. Lunga istorie a filozofiei, trecută în revistă în paginile cărții, este o preocupare constantă a autorului. Încercarea de a înțelege ce se va întâmpla cu filozofia în viitor este descrisă în epilog.
Pe locul trei se află culegerea de memorii a lui Mircea Berindei, intitulată “Paravanul venețian”. Cariera de diplomat a autorului l-a pus în legătură cu multe personalități ale vremii, în perioada de după cel de-al doilea Război Mondial. El recompune în acest volum chipuri de prieteni sau simpli cunoscuți, personalități istorice sau diferite figuri pitorești. Fostul diplomat, a cărui carieră a fost spulberată de mai marii vremii, a murit în mizerie, dar înconjurat de cărțile dragi, documentele și memoriile adunate într-o vitrină venețiană – de unde și titlul cărții de față.
“Săptămâna roșie”, de Paul Goma, este pe locul patru în topul preferințelor târgumureșenilor. Cartea este zguduitoare, chiar subiectivă, are subtitlul “Basarabia și evreii”, fiind scrisă cu un curaj nebun și puțin haotic, dar foarte bine documentată. Prezentarea evenimentelor din perioada 28 iunie – 3 iulie 1940 este motivată de autor astfel: “Sunt român antisemit și am fost, cu întreaga familie a mea, cu neam de neamul meu de români, abandonați în iunie 1940 rușilor, ca toți basarabenii, bucovinenii, herțenii, victimă a bolșevicilor, dintre care o bună parte: evrei!”
Pe locul cinci de află “Documente franceze despre Transilvania”, în care sunt dezvăluite relațiile între majoritatea românească și minoritatea ungurească din Transilvania, după cel de-al doilea Război Mondial. Cartea, scrisă de Valeriu Florin Dobrinescu și Ion Pătroiu, se bazează pe documentele deținute de diplomația de la Paris. Telegramele, scrisorile oficiale, discursurile, datele despre migrarea populației demonstrează preocuparea diplomaților din Franța pentru revendicările teritoriale din România.
O altă carte valoroasă, care s-a vândut cu repeziciune în librăriile din Târgu Mureș, este “Convorbiri cu Cioran”. Marele filozof era un personaj refractar la publicitate, puținele convorbiri cu oamenii de cultură și interviurile pe care a acceptat să le dea presei franceze, se găsesc adunate în acest volum. “Cel mai inactiv om din Paris”, “Elizabeta sau vulnerabilitatea” sau “Am învățat mai mult de la oamenii ratați decât din toate cărțile de filozofie” sunt doar câteva titluri care oferă detalii despre viața personală a lui Cioran, despre felul în care percepea lumea din jur.
