EUROPA, CONTINENT MUSULMAN?

Atitudinea ostilă a unor țări europene este speculată de naționaliștii și islamiștii turci, care sunt pentru un status quo. Secretarul general al Consiliului Național de Securitate, Kilinc, este convins că Europa acționează negativ asupra intereselor Turciei și dorește ca țara sa să se îndrepte către alți parteneri, printre care Iranul sau Rusia. Opinia publică din Turcia este însă în favoarea aderării: 2/3 din cetățeni doresc să intre în Uniunea Europeană. Șeful guvernului, Recep Erdogan, este optimist în privința viitorului: “Dacă acționăm împreună, eu cred că aderarea noastră la Uniunea Europeană – să zicem în 8 ani, în 2011, 2012 – este absolut realistă”.

Afirmațiile comisarului european reflectă tensiunile existente în cadrul UE, privind deschiderea negocierilor de aderare cu Turcia. La începutul lunii  viitoare, Comisia Europeană va prezenta un raport pe marginea eligibilității Turciei, urmând ca șefii de guverne din UE să ia în decembrie o decizie referitoare la inițierea negocierilor de aderare.

Citând comentariile făcute de istoricul American Bernard Lewis, conform cărora Europa va deveni un continent musulman până la sfârșitul secolului 21, Bolkestein a declarat: “Nu știu dacă lucrurile vor urma acest curs, dar dacă Lewis va avea dreptate, victoria obținută la Viena asupra turcilor, în 1683, a fost zadarnică.” Liberalul olandez a mai spus că Turcia va trebui să treacă prin transformări masive, care să-i schimbe fundamental identitatea, înainte de a fi pregătită să adere la Uniunea Europeană. Bolkenstein a adăugat că “după primirea Turciei, Uniunea Europeană se va dezagrega. UE nu va fi în stare să-și mențină actuala politică agricolă și regională sub povara unui stat care are în prezent 68 de milioane de locuitori și va ajunge la o populație de 83 de milioane în 2010.” 

Raportul
Verheugen

La rândul său, Günter Verheugen, comisarul responsabil pentru lărgirea Uniunii Europene, a emis un avertisment la adresa Turciei, spunând că dacă Ankara dorește să se alăture UE va trebui să îmbunătățească mult situația minorității sale kurde: “Am pledat puternic în favoarea învățământului și mass-media în limba kurdă și sunt mulțumit că s-au făcut primii pași în acest sens, deși au existat unele întârzieri. Dar trebuie să spun că ceea ce am văzut până acum reprezintă doar începutul.” Verheugen a făcut aceste declarații în timpul unei vizite în satul Tuzla care a fost incendiat de soldații turci în 1995, după o bătălie cu rebelii kurzi.
Pe data de 6 octombrie, Gunter Verheugen urmează să dea publicității o analiză a șanselor de accedere a Turciei la Uniunea Europeană, pe baza căreia va fi dat verdictul șefilor guvernelor europene.

Pericolul musulman

În prezent, multe țări din cadrul UE sunt ostile aderării Turciei. Olanda și Austria sunt cei mai înverșunați oponenți, urmate de Franța, Germania și Belgia. Liderii partidelor creștin-democrate consideră că Turcia musulmană nu este compatibilă cu valorile Europei creștine. Mulți dintre ei se tem că, în contextul extinderii radicalismului islamic, Turcia va reprezenta un cap de pod pentru fundamentaliștii musulmani care vor dori să inițieze acte teroriste pe continentul european. Fostul președinte al Convenției Europene, Valery Giscard d´Estaing, sub conducerea căruia s-a redactat textul Constituției europene, s-a pronunțat și el împotriva aderării Turciei. Giscard d´Estaing a declarat că Turcia nu are nici o legătură cu cultura europeană și că această țară va reprezenta o povară insuportabilă pentru Uniune.

Lobby American

Opiniile exprimate în spatele ușilor închise de comisarii europeni converg asupra faptului că, în mod normal, nu ar exista nici o șansă de intrare a Turciei în UE în următorii 20 de ani, din cauza situației cel puțin deficitare a drepturilor omului din această țară. Cu toate acestea, aderarea ar putea avea loc mult mai repede, datorită lobby-ului exercitat de Statele Unite. SUA, care consideră Turcia un aliat vital în războiul împotriva terorismului, face presiuni puternice asupra Uniunii Europene pentru a permite o aderare rapidă a Ankarei la UE.

Analiștii politici sunt de părere că cel mai bun indiciu privind recomandarea pe care o va face comisarul Gunter Verheugen la 6 octombrie  îl reprezintă publicarea unui raport întocmit de o comisie independentă, condusă de Martti Ahtisaari, fost președinte al Finlandei. Concluzia documentului este că “aderarea Turciei va oferi Uniunii Europene beneficii considerabile, pentru că o dată cu încadrarea solidă în UE a unei țări musulmane mari, Ankara va juca un rol important în relațiile Europei cu lumea islamică.”

Turcia – populație: 68 milioane locuitori. Suprafață: 780 000 kilometri pătrați. Lungimea granițelor: 2627 kilometri – Armenia (268 km), Azerbaidjan (9), Bulgaria (240), Georgia (252), Grecia (206), Iran (499), Irak (331), Siria (822). Cele mai populate orașe: Istanbul (10,018,735 locuitori ), Ankara (4,007,860), Izmir (3,370,866). Speranța de viață: bărbați – 66, femei – 71.