Dandea, Bernady și piticul Florea (II)

La numai 38 de ani, Bernady Gyorgy devenea primar. Și nu orice primar, ci “întemeietorul orașului modernizat”, în mandatul căruia Târgu Mureș a cunoscut o dezvoltare fără precedent. A fost poate singurul primar care s-a ținut de promisiuni și singurul primar care a realizat ceea ce primarii de azi încearcă în zadar să imite. Este important de menționat că în 1902, cînd a devenit primar, orașul era cel mai dezvoltat târg din Ardeal și avea o populație de 19.522 locuitori.
Pe Bernady Gyorgy îl
caracterizează faptele
Localitatea era aproape în totalitate lipsită de industrie, ceea ce “mergea” erau doar câteva ateliere ale breslelor și Fabrica de zahăr. Măsurile au fost dure, încă de la instalarea în funcție: a eliminat funcționarii corupți, obținând astfel credite de la bănci, care se săturaseră de mizeria din sistem. Rezultatele au apărut imediat, anul următor înregistrându-se un bilanț contabil pozitiv. Programul său nu poate fi comparat cu al nici unui alt edil, ziua de lucru începând la 6 dimineața cu o vizită în teren, verificând starea lucrărilor din oraș. De la 8 era de găsit la birou, iar seara lua cina tot în “interes de serviciu”, cu viitorii parteneri care putea sprijini orașul. Bernady a excelat la domeniul infrastructură. Numai în timpul mandatului său s-au realizat peste 300 de parcelări, dezmembrări, achiziționări sau expropieri de terenuri. Toatea acestea pentru viitoarele construcții. În plus, a realizat cartografierea întregului oraș și teritoriu administrativ și a organizat în jur de 800 de concursuri pentru proiectarea și realizarea obiectivelor. Lucrările au fost completate de reorganizarea Cărții funciare. Pentru amenajarea celor 117 străzi și piețe, s-au realizat numeroase asfaltări, pavări și amenajări de spații verzi. Pentru prima dată a fost regularizat cursul râului Mureș, printr-un contract cu firma “Lenarduzzi”. Cu această ocazie a fost betonat și “canalul Morii”. Remarcabilă este construirea barajului peste Mureș, a Fabricii de cărămidă în cadrul căreia s-a folosit tehnologia de uscare cu ajutorul aburului, o inovație pentru acea epocă. Pentru confortul și sănătatea locuitorilor, Bernady a dispus construirea unor ștranduri și băi comunale. Deosebite sunt investițiile făcute pentru învățământ. Numai în școala de cadeți a “băgat” 4 milioane de coroane, construcția fiind în cele din urmă închiriată de Ministerul Apărării. Tot în această perioadă s-a construit Platoul Cornești împreună cu restaurantul și poligonul de tir. Tehnologia epocii a fost exploatată la maxim, în 1904 construindu-se un abator performant. Amintim cititorilor noștri că Primăria lui Bernady a fost responsabilă pentru edificarea Camerei de Comerț și Industrie, Palatul pensionarilor, Palatul Culturii. Noua Primărie a fost terminată în 1908, investiția ridicându-se la 700.000 de coroane. De asemenea, pentru Palatul Culturii au fost investite 2.345.000 coroane de aur, sumă în care au fost incluse și mobilierul, instalațiile și decorațiunile. Lucrările au fost supravegheate pas cu pas de același Bernady. În perioada primariatului său, Bernady a primit subvenții din partea statului de peste 20 milioane coroane aur și peste 30 milioane împrumuturi pentru municipiu. Din punct de vedere politic, primarul se impune prin introducerea unei politici fiscale aspre, deși i-a sprijinit pe cei care intenționau să investească în industrie. Ideea centrală era că toți contribuabilii, indiferent de ocupație și de starea materială, trebuiau să-și plătească datoriile către stat. Logica era că prin plata taxelor și impozitelor se vor putea investi mai mulți bani, care vor aduce mai mult profit. A fost poate printre puținele motive de nemulțumire din partea populației, în special din partea celor înstăriți. O mare realizare a fost construirea sistemului de apă și canalizare, deși experții erau pesimiști, pentru că lucrările presupuneau aducerea apei de la Gheorgheni. Totuși până la urmă s-au evitat cheltuielile enorme pentru aducerea apei și s-au folosit ca sursă fântânile forate. În 1908 a fost construită uzina de apă, dar cererea din ce în ce mai mare a impus rapid schimbarea strategiei, în sensul elaborării unor planuri de extindere. Din sursele documentaristice, am aflat că în 1909 rețeaua de apă ajungea la 38 kilometri, la care cetățenii aveau acces prin 30 de puțuri. Debitul era de 750-900 metri cubi pe zi. În perioada Bernady s-au descoperit în județul Mureș importante zăcăminte de gaz metan, care nu era utilizat la întreaga sa valoare. Pentru că datele din România erau insuficiente, primarul s-a deplasat în America de unde s-a întors cu un bogat pachet de cunoștiințe privind introducerea gazului ca agent de încălzire. Pe plan diplomatic, pe lângă întâlnirile cu cele mai înalte personalități, Bernandy a fost ales ca deputat în Camera României, iar în perioada 1926-1929 a fost reales ca primar al Tg-Mureșului. Oamenii i-au văzut realizările și i-au dat o notă. Nota maximă.     
Am avut doi
primari adevărați…
…după Bernady, Emil Dandea este cel de-al doilea. La momentul preluării funcției publice, la 22 decembrie 1922, Tg-Mureșul era în cădere liberă, între 1918 și 1922, datoriile ridicându-se la 7 milioane lei. În plus, orașul avea de restituit statului ungar o
subvenție de 9 milioane coroane aur. După impunerea unei politici financiare aspre, orașul a reușit să-și revină, în 1923 înregistrându-se un profit de peste 4 milioane lei. Acest lucru a fost posibil prin formarea unui impozit independent pe edificii, pe motivul că “edificiile sunt subiecte de dare care sunt în cea mai strânsă legătură cu viața și administrația comunală”. În plus, “investițiile instituțiilor de utilitate publică ca electricitate, apeduct, canalizare, pavaj, etc. le folosesc mai mult proprietarii de case, prin urcarea valorii lor.” Investițiile edilitare din taxe și impozite au depășit considerabila sumă de 60 milioane lei. Ca și în cazul lui Bernady, principala preocupare a fost dezvoltarea urbanistică, prima țintă fiind mahalalele formate din cauza lipsei unui plan eficient de repartizare a locuințelor. Prin urmare, s-au asigurat noile loturi de case prin sistematizarea terenurilor, prin realizarea unor noi rețele stradale sau prin reconsolidarea celor vechi. În acea perioadă au fost realizate străzile Podeni, Bistriței, Ulciorului, Mierlei, Padeș, Secerei, Rândunelelor, Cibinului, Ion Creangă, etc. Cât despre locuințe, în 1923 au fost emise 453 de autorizații de construcție și au fost construite 219 case cu parter, 4 case cu un etaj, 2 case cu două etaje și o casă cu trei etaje. A crescut și numărul clădirilor din oraș, de la 3173 existente în 1923, la 3572 în 1924, la 4225 în 1925. Adică 1025 de case în doar trei ani. În perioada celui de-al doilea mandat se începe construirea Palatului Prefecturii, pe un teren de la Primărie, punându-se în practică un proiect al lui Eugen Grosu. Vă reaminitim că Dandea a avut o contribuție esențială la construirea Catedralei Ortodoxe și a celei Greco-Catolice. Debutează lucrările la “Căminul Ucenicilor Români” în scopul formării unor meseriași din rândul populației românești. A fost amenajat un bazin și 135 de cabine, dar, datorită afluxului de mureșeni, proiectul a fost extins din 1924 prin mărirea bazinului și construirea altor 100 de cabine. Primarul continuă buna tradiție a lui Bernady și construiește două școli primare. S-a construit Spitalul Epidemic. Dandea a preluat proiectele lui Bernady și a introdus gazul metan, pas uriaș în dezvoltarea orașului, la sfârșitul anului 1925 fiind realizați 14 kilometri de conducte. A înțeles repede că gazul este “combustibilul cel mai practic, igienic, comod și ieftin” și a pus din nou în funcțiune Uzina Comunală de Gaz, care a fost închisă mai mult de trei ani. Pe lângă ridicarea statuii lui Avram Iancu, primarul a investit în construirea statuii Ostașului Român, inaugurată la 1 decembrie 1923, și a Monumentului Latinității. A construit Monumentul din Mureșeni al lui Vasile Pop, Monumentul din Sângeorgiu de Mureș al lui Constantin Roman Vivu, prefect în armata lui Avram Iancu, a inițiat și organizat Pinoteca Municipiului Tg-Mureș. În 1923 apărea “Orașul”, gazetă a municipiului care trata, pe lângă probleme administrative, și articole cu caracter cultural-istoric. Dandea a intervenit și în organigrama Primăriei, deoarece la venirea sa existau 450 de angajați, mulți “remarcându-se” prin neglijență și indisciplină. Prin urmare, schema de personal a fost restrânsă, eliminându-se translatorii. În această perioadă au fost elaborate principalele regulamente pentru funcționarea serviciilor publice. Tot el a introdus “moda” dărilor de seamă anuale, în condițiile unei strânse colaborări cu consilierii care primeau lunar rapoarte de activitate.   
Când îi va egala
Dorin Florea?
Actualul primar de Târgu Mureș, Dorin Florea pompează din conturile Primăriei în cele ale mass-media locală și națională zeci și sute de milioane de lei lunar. Asta îl ajută în a-și crea o imagine bună în fața electoratului. Prea bună. ZIARUL de Mureș va publica săptămâna viitoare pasaje din rapoartele de activitate ale primarului Dorin Florea, în comparație cu ceea ce ați văzut timp de 2 săptămâni la predecesorii săi. Vom face o comparație, o analiză. Credeți că există un termen de comparație? Noi ne îndoim serios…

Raluca Maria Creț
Cristian Teodorescu