Implozia demografică

În principalele țări din emisfera nordică a globului, guvernele iau tot mai serios în calcul perspectiva unei implozii a populației. Deși de mai multe decenii se bate monedă pe ritmul de creștere exploziv al populației lumii, realitatea arată că 60 de țări, adică o treime dintre națiunile Pământului, au o rată a fertilitații mai mică de 2,1 copii/femeie – numărul necesar pentru a menține stabilitatea populației. Jumătate din aceste țări au niveluri și mai mici: 1,5 copii/femeie sau chiar mai puțin. Mai mult, în Armenia, Italia, Coreea de Sud și Japonia, rata medie a fertilității este de sub un copil pentru o femeie. În cazul în care nu vor interveni schimbări neprevăzute, cel puțin 43 de țări vor avea la mijlocul secolului XXI o populație mai mică decât astăzi.
Amurgul Europei
Marii perdanți vor fi țările europene, și în special Germania, Italia, Franța, Marea Britanie, Spania și Rusia. Este semnificativ faptul că, dacă în 1950 populația Europei reprezenta 22 la sută din totalul mondial, astăzi ea reprezintă doar 12 la sută, iar în 2050, ponderea ei va fi doar 7 la sută din total. În ritmurile actuale, Franța și Anglia ar putea avea către mijlocul secolului doar câte 40 de milioane de locuitori fiecare – în loc de 60 de milioane în prezent -, Germania 50 milioane – față de 80 de milioane acum, Spania 16 milioane – în loc de 35 de milioane. Rusia se va confrunta și ea cu o scădere masivă a populației: de la 150 de milioane de locuitori la mai puțin de 100 de milioane. Nici România nu va fi scutită de declinul demografic. Comisia națională permanentă de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă a României estimează că în 2025 populația țării noastre va fi  de 16 milioane de locuitori, față de 22 de milioane în prezent.
Momeli pentru părinți
Å¢ările afectate se tem că reducerea demografică va avea consecințe extrem de grave: de la încetinirea ritmului creșterii economice până la neputința de a finanța programele de pensii și de asigurări de sănătate. Din aceste motive, multe guverne au luat o serie de măsuri cu scopul de a-și încuraja cetățenii să se înmulțească. Astfel, începând din acest an, guvernul francez le recompensează pe mame cu 800 de euro pentru fiecare copil. În Italia, statul acordă mamelor câte 1000 de euro pentru nașterea celui de-al doilea copil. Coreea de Sud a extins scutirile de taxe pentru familiile cu copii mici și a sporit sprijinul acordat centrele de îngrijire a copiilor aparținând mamelor care lucrează. Prefecturile japoneze organizează excursii și croaziere pentru persoanele necăsătorite, pentru a le determina să stopeze declinul ratei natalității. De altfel, în Japonia burlacii au ajuns să fie stigmatizați, ei fiind numiți  “paraziți” din cauză că, atunci când ies la pensie, nu au urmași care să contribuie la finanțarea sistemul național de pensii sau a altor programe sociale. În Estonia, țară cu 1,4 milioane de locuitori, situația este atât de gravă încât anul trecut președintele Arnold Rüütel a apărut la televiziune pentru a le cere compatrioților săi să facă mai mulți copii. Autoritățile britanice sunt, de asemenea, îngrijorate în privința ratei natalității. Biroul Național de Statistică a comunicat recent că femeile ar trebui să nască căte trei copii pentru a menține și în viitor populația țării la nivelul actual de 59 de milioane de locuitori.
Reguli revizuite
Până și China, în ciuda populației sale uriașe, de 1,3 miliarde de locuitori, ia în considerare revizuirea regulii “un copil la o familie”. Autoritățile de la Beijing susțin că rata fertilității, de 1.39 copii/femeie, determină treptat îmbătrânirea populației, cu consecințe nefaste economice și sociale. În Statele Unite, situația este ceva mai bună.  Deși rata fertilității este ușor mai scăzută decât necesarul pentru înlocuirea populației, sosirea a peste un milion de imigranți în fiecare an va permite creșterea populației SUA la 430 de milioane de locuitori, la mijlocul secolului. Chiar și în aceste condiții, Alan Greenspan, președintele Oficiului Rezervelor Federale, Banca Centrală americană, este îngrijorat de pericolul îmbătrânirii populației. Ca urmare, Greenspan dorește să descurajeze pensionările timpurii și militează pentru sisteme de asigurări sociale și de sănătate mai puțin generoase.
Perspective sumbre
Potrivit experților ONU, în prezent, jumătate din creșterea demografică globală se înregistrează în șase țări – India, China, Indonezia, Pakistan, Nigeria și Bangladesh. Contrastul uriaș cu țările care au o rată a natalității scăzută este demonstrat de statistici: cele 25 de țări membre ale Uniunii Europene au adus pe lume, în 2003, la fel de mulți copii cîți s-au născut în India, în primele cinci zile ale aceluiași an. Numai India va avea 500 de milioane de locuitori în plus până în anul 2050. Se estimează că populația totală a globului se va ridica de la 6,2 miliarde de locuitori la 8,9 miliarde, în anul 2050. Experții Organizației Națiunilor Unite sunt însă de părere că, până la sfârșitul secolului, populația globului va intra într-un declin general, în ciuda măsurilor pe care le vor lua guvernele pentru relansarea natalității.