Planul de management al bazinului hidrografic Mureș, unul din obiectivele Direcției Apelor Mureș

Instrumentul de implementare a Directivei Cadru a Apei 2000/60/EC a Uniunii Europene este Planul de Management al Bazinului Hidrografic. Pe baza determinării stării actuale a corpurilor de apă Directiva Cadru a Apei se stabilesc obiectivele de mediu pentru fiecare corp de apă pe o perioadă de șase ani și se propun măsuri pentru atingerea “stării bune” a apelor. Starea actuală a corpurilor de apă se determină pe baza monitoringului fizico-chimic și biologic și a influenței lucrărilor hidrotehnice din albie.

Conform Directivei Cadru, este în curs de elaborare planul de management al districtului hidrografic al Dunării, care include planul general, planurile naționale de management și planul de management al râului Tisa.

Obiectivul principal al Directivei Cadru a Apei 2000/60 a Uniunii Europene pentru apă îl reprezintă atingerea “stării bune” a apelor pentru Statele Membre pană în anul 2015. „Planul general cuprinde probleme de importanță bazinală cu efecte transfrontaliere și se referă la cursurile principale care au bazine hidrografice cu suprafețe mai mari de 4000 km2, Mureș și Târnave, lacuri cu suprafețe mai mari de 100 km2, nu este cazul în bazinul hidrografic Mureș, și acvifere transfrontaliere cu suprafețe mai mari de 4000 km2. Acesta face parte din planul național de management al apelor, dar există unele cerințe diferite față de acesta”, a declarat ing. Mihail Covaci, director al Direcției Apelor Mureș (DAM).În ceea ce privește planul de management al districtului hidrografic al Dunării, acesta se elaborează sub coordonarea Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) pe baza contribuțiilor naționale a țărilor riverane. « Planul național de management al apelor va fi inclus în planul de management al districtului hidrografic al Dunării și se referă la cursurile care au bazine hidrografice cu suprafețe mai mari de 10 km2, lacuri cu suprafețe mai mari de 0,5 km2 și acvifere cu debit mai mare de 10 m3/zi sau care deservesc mai mult de 50 de persoane. Acesta cuprinde cele 11 planuri de management bazinal ale celor 11 Direcții de Ape. Autoritățile competente pentru elaborarea acestuia sunt Ministerul Mediului și Administrația Națională “Apele Române” iar pentru Planurile Bazinale – Ministerul Mediului, Administrația Națională “Apele Române” și Direcțiile de Ape”, a adăugat ing. Mihail Covaci, care ne-a informat că forma finală a planului național de management al apelor se va aviza de Ministerul Mediului și se va transmite la Comisia Europeană.

Seful DAM a mai precizat că în decembrie 2008 s-a elaborat proiectul planului de management al bazinului hidrografic Mureș, iar până în decembrie 2009 se va elabora varianta finală a planului de management al bazinului hidrografic Mureș. “În Proiectul Planului s-au desemnat corpurile de apă la risc hidromorfologic și chimic pe baza presiunilor semnificative chimice și hidromorfologice. Pentru acestea trebuie stabilite măsuri de reducerea acestor presiuni, acolo unde corpurile de apă sunt la risc de a nu atinge obiectivele de mediu”, a precizat Mihail Covaci.

Sandu TUDOR

Măsurile de reducere a presiunile hidromorfologice au ca scop atingerea “stării ecologice bune” (corpuri de apă naturale) sau a “potențialului ecologic bun” (corpuri de apă puternic modificate – CAPM – și corpuri de apă artificiale – CAA). Etapele care trebuie parcurse pentru reducerea presiunilor hidromorfologice sunt următoarele:

– Stabilirea tipologiei râurilor

– Identificarea corpurilor de apă

– Identificarea preliminară a corpurilor de apă puternic modificate (CAPM) sau a corpurilor de apă artificiale (CAA)

– Desemnarea CAPM sau CAA prin teste de desemnare

– Stabilirea Potențialului Ecologic Maxim

– Stabilirea Potențialului Ecologic Bun

– Elaborarea Planului de Management al Bazinului Hidrografic