Învierea Ludușului

Florin Urcan, edilul-șef al Ludușului, este poate primul primar care ți se va părea normal. Nu se ascunde în spatele unei măști, când râde – râde, când vorbește serios o face serios, în cunoștință de cauză. Nu se dă în spectacol, își prezintă la fel de sincer eșecurile ca și reușitele. Poți însă citi în el hotărârea unui fost sportiv de performanță, multiplu campion național la tir, cizelat de mediul privat de afaceri și care a ajuns primar pentru a face performanță și în administrație. Pentru a urni lucrurile într-un orășel rămas uitat, undeva, pe harta marilor investitori și a planurilor naționale de dezvoltare.

Reporter: E mai ușor să fii campion la tir decât primar?

Florin Urcan: Nu neapărat mai ușor, mai confortabil! Vă dați seama, ca primar ai niște probleme care trebuie tratate cu seriozitate și dacă ai intrat în horă trebuie să joci până la capăt. Ludușul este un oraș aparte, la fel și locuitorii lui, toți așteaptă să le fie rezolvate prompt problemele! Nu mai au răbdare, după atâția ani în care s-a făcut destul de puțin! Ca și campion de tir este mult mai ușor să te menții în frunte.

Rep.: E o muncă și acolo…

F.U.: Desigur, e vorba de muncă și la tir, dar și în sport, ca și în administrație, dacă nu ai rezultate, ajungi să abandonezi lupta la un moment dat. Degeaba muncești dacă nu se vede nimic în urma acestui efort!

Rep.: Mai trageți la țintă?

F.U.: Da, da! Chiar sâmbăta și duminica trecută (4-5 aprilie n.r) am participat la o competiție de nivel național, organizată pe poligonul din Luduș. Am ieșit pe locul întâi, spre bucuria mea, în ciuda faptului că am avut o săptămână agitată, probleme la Primărie și satisfacția imensă că soția mea a născut cel de-al doilea copil.

Rep.: Sunteți pasionat de vânătoare. Spuneți-mi o poveste greu de crezut…

F.U.: Povești vânătorești sunt foarte multe. Experiențe frumoase am avut și eu. De exemplu, în cursul anului trecut, am primit din partea Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi o autorizație gratuită pentru a vâna urși. A fost vorba de un premiu, deoarece am ieșit pe primul loc la o vânătoare de urs. A fost vorba de o experiență unică în viață, cel puțin pentru mine, deoarece a doua oară eu nu mai împușc urși! Trofeul meu, ca punctaj, a ieșit pe locul întâi și toată lumea m-a apreciat.

Rep.: Dar de ce nu mai împușcați urși?

F.U.: Sunt anumite animale, ursul, cocoșul de munte, pe care un vânător adevărat le respectă. Iepuri sau mistreți aș vâna și de o sută de ori pe an. Fiecare vânător își dorește cât mai multe trofee. E ceva normal.

Rep.: Proveniți din mediul de afaceri. Cum merge business-ul în anul de criză 2009?

F.U.: Pe plan personal, pot să vă spun că fratele meu se ocupă acum de administrarea societăților pe care le dețin. Pot să vă spun că partenerii noștri greci, cu ajutorul cărora furnizăm echipament militar (veste antiglonț, rucsacuri și echipamente de protecție speciale) Armatei Marii Britanii, au dorit să semnăm un contract pe 4 ani, surprinzător având în vedere mersul economiei la nivel mondial. Deci nu sunt probleme.

Rep.: Industria militară prosperă în aceste vremuri?

F.U.: Câtă vreme Armata britanică are trupe în teatre de operațiuni din toate colțurile lumii, soldații aceia au nevoie de echipamente de protecție.

Rep.: Aveți concurență românească pe această piață mai „specială”?

F.U.: Nu prea, suntem cea mai performantă și mai bine utilată societate de profil din România, după știința mea.

Rep.: Cum simt criza oamenii de afaceri din Luduș?

F.U.: Punctul meu de vedere este că oamenii de afaceri ludușeni au devenit în această perioadă foarte precauți. Au făcut un pas în spate și așteaptă, atenți, să vadă ce se întâmplă. Sunt câteva societăți din domeniul construcțiilor care au început încet, încet să lucreze. Chiar avem o firmă care a finalizat un bloc de locuințe și am observat, zilele trecute, că s-au apucat de al doilea. Asta înseamnă că profitul pe care l-au scos din vânzarea apartamentelor din primul bloc le-a permis să investească în continuare. Sunt și firme din domeniul producției materialelor de construcție care merg bine. De exemplu, compania care produce cuie, plasă de sârmă, plase de gard nu poate face față comenzilor, din ce am aflat de la proprietarul ei, în ciuda faptului că societățile mari de profil au probleme. În rest, la Fabrica de Zahăr nu sunt probleme, vor fi cultivate suprafețe importante și producția va merge bine. Apoi, cam la jumătatea anului, va intra pe piață o nouă companie, cea mai mare investiție în Luduș după 1990, în valoare de 15 milioane de euro. Este vorba de o fabrică de spumă poliuretanică, de saltele, de componente pentru industria mobilei, capitonări pentru industria auto, afacerea aparținând unui fond de investiții americano-britanic.

Rep.: Șomeri sunt în această zonă?

F.U.: Sunt, nu foarte mulți însă, până anul trecut am avut un deficit de forță de muncă la Luduș. Acum, șomerii au fost în mare parte absorbiți de firmele care care aveau acest deficit.

Rep.: În campanie fanii dvs. strigau „Mai bine să ne fie/Urcan la Primărie!”. Ei, cât le e de bine acum ludușenilor?

F.U.: Sincer, eu nu sunt mulțumit de ceea ce s-a schimbat în bine… Cei care mă cunosc știu că eu am target-uri foarte înalte. Sper să-mi duc la capăt proiectele și peste trei ani, la viitoarele alegeri, sloganul acela să fie realitate și oamenii să recunoască faptul că le este mai bine. Mi-e frică doar de criza asta globală…

Rep.: Cu ce realizări concrete se poate lăuda administrația locală în ultimele 10 luni?

F.U.: Am găsit la Primărie multe lucruri altfel decât le gândeam eu. Provenind din mediul privat, eu văd totul mult mai pragmatic. O problemă, cum ar fi cea a fondului funciar, nu poate fi tărăgănată ani și zeci de ani. Am găsit dosare care zăceau acolo din 1990, probabil că unii au avut interesul să rămână așa. Cam 80% din problemele pe care le-am „moștenit” în acest domeniu au fost deja rezolvate.

Rep.: Bugetul? A trecut de Consiliul Local, cum vi se pare?

F.U.: Din păcate, avem un buget care ne permite doar să acoperim cheltuielile și doar o mică parte ne rămâne pentru finanțarea unor studii de fezabilitate care să ne dea voie, în viitor, să rezolvăm problemele mari ale oamenilor, cele legate de infrastructură, partea de cofinanțare pentru apă, canal, drumuri, tot ceea ce un oraș în 2009 trebuie să aibă.

Rep.: E suma mai mică decât în 2008?

F.U.: Ca buget preconizat, suma este puțin mai mare. Dar pot să vă spun că bugetul colectat pe anul trecut a fost undeva la 72%-73%. Gradul de colectare a taxelor locale, de la firme și cetățeni a fost destul de scăzut. Avem, de asemenea, mari probleme cu rromii, care se regăsesc în toate orașele. Au tot felul de amenzi și penalități pe care nu le achită și ne încarcă bugetul necolectat cu un procent considerabil. Datorii care sunt extrem de greu de recuperat. Deci nu poți preconiza că încasezi 10 miliarde anul acesta când tu știi foarte bine că suma aceea este rostogolită de ani de zile și nu prea ai șanse să o recuperezi! Valoarea bugetului este undeva în jur de 220-230 miliarde de lei vechi. Pentru investiții, citez din memorie, am alocat aproximativ 15 miliarde. Foarte puțin, ca și procent.

Ce proiecte majore vor fi demarate în Luduș?

Am comandat un studiu de fezabilitate pentru o intrare în oraș peste un nou pod, pentru a ocoli centrul și a ajunge direct în zona industrială. E vorba de un pod peste Mureș, care va fi realizat undeva în zona Fabricii de Zahăr. Apoi, avem partea de asfaltări, la nivel de oraș. Vorbim de circa 30 de kilometri de drumuri care niciodată nu au fost asfaltate. Avem acel Master-Plan, în parteneriat cu Consiliul Județean, unde este vorba de 19 kilometri de canalizare, în plus față de cea existentă, de 20 de kilometri de rețea de apă. Avem un proiect aprobat de 11 milioane de euro, din care 5 milioane în prima etapă, pentru construirea unei stații noi de epurare a apei. Primăria a cumpărat terenul anul trecut și sperăm să finalizăm cât de repede acest proiect, pentru că în prezent folosim stația de epurare a Fabricii de Zahăr, căreia îi plătim lunar pentru serviciile de epurare a apei menajere.

Rep.: Există în listă și proiecte sociale, culturale?

F.U.: Avem un proiect în valoare de 30 de miliarde depus la Ministerul Dezvoltării, pentru reabilitarea Casei de Cultură și a două cămine, avem un proiect de 7 miliarde pentru amenajarea parcului din fața Primăriei, depus la Ministerul Mediului, avem un alt proiect în lucru acum pentru realizarea unui Aquapark, căruia încă îi căutăm amplasamentul. Aici 50% din fonduri vor fi bani europeni, restul vor veni de la bugetul local. Ne trebuie neapărat un loc de distracție pentru tineri! Apoi, s-a concesionat unei asociații de vânătoare și pescuit administrarea Brațului Mort, unde ludușenii merg de obicei la pescuit. Chiar în aceste zile, luciul de apă a fost populat cu pește. Proiecte sunt destule și începe să vină și finanțarea pentru ele.

Rep.: Ce relație aveți cu consilierii locali? Există situații conflictuale?

F.U.: O relație bună, fără probleme, în general. Majoritatea noastră, la nivel de Luduș, este PD-L – UDMR. Cu cei de la PSD nu am reușit să ne înțelegem. Vina nu este exclusiv a consilierilor social-democrați, ci mai degrabă a fostului primar, care a încercat mereu să fie un gică-contra la toate inițiativele noastre. Din cauza lui nu am reușit să respectăm Protocolul de la nivel național și județean.

Rep.: Aveți ambiții politice în PD-L? Ori vă convine nivelul la care sunteți…

F.U.: Eu am și calitatea de vicepreședinte la nivel de Birou Județean, am răspuns de aproape jumătate județul, toată zona Ludușului, până la Iernut și la Sărmaș. M-am implicat în toate acțiunile, toate campaniile, și zic eu cu rezultate bune.

Rep.: Mai puțin bune la Albești, după cum s-a văzut…

F.U.: Sincer, nu m-am implicat deloc acolo. Organizația locală a fost responsabilă. Punctul meu de vedere este că dacă s-a greșit undeva s-a greșit la nominalizarea persoanei care a candidat pentru noi, iar cel care a făcut acest lucru este deputatul Toader Stroian. Dar, mă abțin de la comentarii. Spun doar că omul PD-L, de altfel foarte capabil, a fost un om al muncii de birou. Concurentul de la PSD, inginer agronom, are o profesie de așa natură încât a stat mult timp printre oameni și le cunoștea problemele locale. Și asta a făcut diferența! A fost o luptă între un specialist în proiecte, hârtii, birocrație, al nostru, și un specialist în a fi printre oameni, al lor. Nu e însă datoria mea să judec pe nimeni, Biroul Județean va face o analiză și vom vedea ce măsuri putem lua.

A consemnat

Alin BOLBOS