Cum au dispărut Agromecurile mureșene?

Începem cu Agromec Târgu Mureș. Din start această unitate a fost eclipsată de interesele personale ale fostului director Cicerone Măgerușan. Vă reamintim că el a fost arestat de procurorii PNA sub acuzația de luare de mită, folosirea cu rea credință a fondurilor societății, fals și uz de fals. Afacerile ilicite ale lui Măgerușan, care ocupa și funcția de președinte al Consiliului de Administratie al aceleiași societăți, s-au înfundat în momentul în care i-ar fi cerut 60.000 de euro unei persoane care vroia să devină asociat la Agromec. Măgerușan a cerut banii de la un anume Mircea Istrate. Intenția acestuia din urmă era ca, prin asocierea la Agromec, să capete în urma divizării societății o parte din active, în speță o hală de reparații. El i-ar fi dat lui Măgerușan, în mod repetat, suma totală de 30.000 de euro precum și un Audi A6, de fabricație 2000. Însă, acest “incident” a fost doar o mică parte din ilegalitățile executate de penalul Măgerușan.
Peștele de la cap
se împute
Centrul agricol din Târgu Mureș a avut șapte secții (Acățari, Cristești, Livezeni, Pănet, Sâncrai, Sângeorgiu de Mureș, Sântana) care au fost vândute pe bani frumoși și mai ales fără a se face licitații. Spre exemplu, secția de la Sântana a fost vândută încă înainte de privatizare pentru 50 de milioane și a fost cumpărată de primarul-călăreț Viorel Bubău. Măgerușan a avut și el de câștigat în urma acestui “troc”. Banii primiți din vânzare i-a investit la CEC. Momentul era proprice pentru că dobânda care se acorda în acea perioadă era de peste 100 la sută. Din câte se pare, directorul penal a folosit apoi aceste sume pentru cumpărarea unor acțiuni. Nici secția din Pănet nu a scăpat de interesele lui Măgerușan. “Pluguri, combine, tractoare erau la fiecare secție, iar Măgerușan a făcut ce a vrut cu ele. Secția Pănet era una destul de mare și avea multe utilaje. Directorul a vândut tot ce a putut. Spre exemplu, la Pănet erau două combine care au fost vândute primarului din Miheșu, pentru 35 de milioane de lei. Însă pe factură au fost trecute doar șapte, respectiv zece milioane de lei. Diferența de bani a intrat în buzunarul directorului. Un Aro de la Agromec centru, care se folosea pentru aprovizionare s-a vândut pentru o sumă de 25 milioane de lei. Pe factură figurează doar 5 milioane de lei. Alte sume au intrat în buzunarul directorului în urma micilor atenții. De exemplu, pentru vânzarea unei clădiri de la secția din Acățari, Măgerușan a încasat 5 mii de euro”, au spus surse din interior. De asemenea, diferite surse afirmă faptul că “40 la sută din ieșirile de la Agromec se făceau fără factură”.
Monopol marca
Măgerușan
Cercetările celor de la PNA privind cazul Măgerușan nu au stopat însă vânzările ilicite. Practic, din fostul SMA-centru nu au mai rămas decât câteva birouri și depozitul de utilaje. La ora actuală, în această unitate lucrează doar 30-40 de persoane. Membrii Consiliului de Administrație sunt persoane din anturajul penalului Măgerușan, “afiliați” de acesta prin grade de rudenie. Iulian Măgerușan, Dragoș Măgerușan și Maria Cota, adică fratele, fiul și respectiv cumnata directorului penal asigură perpetuarea afacerilor ilicite. Și pentru ca cercul vicios să fie complet, postul de director al Agromec este ocupat de nimeni alta decât soția inculpatului, Viorica Măgerușan. Surse din interior afirmă faptul că “echipa” Măgerușan (care are majoritatea acțiunilor de la Agromec, 62 la sută) a preluat monopolul unității și că restul acționarilor nu au dreptul la nimic și practic asistă neputincioși la afacerile derulate de majoritari. Având în vedere situația de față a Agromecului din Târgu Mureș, viitorul societății este pecetluit.
Ungheni în derivă
Unul din puținele foste SMA-uri care mai funcționează la ora actuală este Agromecul din Ungheni. Cei de aici trăiesc însă cu nostalgia timpurilor trecute. “Lucrăm 150 ha de teren în arendă și prestăm diferite servicii. Dar nu mai e cum a fost. Nu mai avem obiectul activității. Totul s-a distrus. Înainte aici lucrau până la 300 de persoane, acum suntem doar 20. Aveam o producție de 8-10 mii de tone de grâu, incomparabil de mult cu situația de la ora actuală”, a declarat directorul acestui Agromec, Ioan Moldovan. Această unitate a fost privatizată în ’96, acum fiind o societate cu capital mixt. Acțiunile sunt împărțite în felul următor:  PPM (Program Privatizare în Masă) cu o cotă de 40 la sută, APAPS 32 la sută, iar restul aparține persoanelor fizice. Însă după afirmațiile directorului, unitatea este încă afectată de inundațiile din ’98 și ’99. Pagubele au fost în jur de 3 miliarde de lei. “Încă avem datorii la bugetul de stat pe care le plătim eșalonat. Cu majorările avem probleme”, a afirmat directorul Agromec Ungheni.
Situația Agromecului din Iernut este similară, în linii mari, cu cel din Ungheni. Aici pachetul majoritar este deținut de Boier Csaba (40 la sută), restul fiind reprezentat de “cuponari”. Această unitate este printre puținele Agromecuri care și-au păstrat obiectul de activitate. Se lucrează 150 ha teren în arendă, restul activității fiind reprezentat de prestări servicii. “Producție este, însă nu sunt prețuri”, a fost părerea directorului Boier Csaba.
Fostul SMA Iernut a fost divizat în ’96 când secțiile Ogra, Cipău, Deag, Sălcud s-au privatizat separat, iar pentru fostul centru au rămas doar două secții, Petrilaca și Cuci. Din cauza datoriilor mari la bugetul statului, Finanțele au pus spre vânzare cele două secții, așa că la ora actuală a rămas doar unitatea centrală din Iernut, adică câteva ateliere, trei tractoare, patru combine, care sunt date în chirie și 150 ha de teren.
Ce spune
Direcția Agricolă
Practic Direcția Agricolă a pierdut Agromecurile și asistă la distrugerea acestor unități. “Cei de la Direcția Agricolă normal că stau și privesc fără să facă nimic în privința Agromecurilor. Vânzările și licitațiile s-au soldat întotdeauna cu mici atenții și pentru cei de aici. Asta ca să fie liniște”, au spus diferite surse care doresc să-și păstreze anonimatul. Conducerea de la Direcția Agricolă pune totul pe seama privatizărilor și a schimbărilor care au avut loc după Revoluție. “Agromecurile au intrat în privatizare și au fost vândute. Unitățile au fost cumpărate de cei care au avut bani. Pe parcurs unii au renunțat, fie din cauza datoriilor către bugetul de stat, fie din alte motive. Câteva SMA-uri au fost lichidate. Puține unități din județ și-au păstrat obiectul de activitate”, a declarat Liviu Timar, director Direcția Agricolă.
Bilanțul la ora actuală în ceea ce privește starea Agromecurilor este unul trist. Doar unitățile din Iernut, Reghin, Ungheni, Dumbrăvioara, Târgu Mureș și Râciu au rezistat, însă și viitorul lor stă sub semnul întrebării. Restul Agromecurilor au dispărut sau și-au schimbat radical obiectul de activitate.

“Dețin 18 la sută din acțiuni, dar nu am investit bine. Situația este tristă. Agricultură nu se poate face în aceste condiții, nu este rentabil.”
(Ioan Moldovan,
director Agromec Ungheni)

“Sunt condiții bune pentru ca fostele SMA-uri să devină centre de reparații. Oamenii lucrează terenurile. Peste tot sunt combine și tractoare care se mai strică. Trebuie și reparate.”
(Liviu Timar,
director Direcția Agricolă)

Agromecul din Reghin și-a schimbat profilul activității. Prestările de servicii, transformarea unor clădiri ale fostului SMA în sedii de firmă au luat locul activității de bază ale acestui Agromec.