Canalul Morii – o groapă de gunoi

Cunoscut de la începutul anilor 1900, când era utilizat pentru plutărit, Canalul Morii, ce traversează Reghinul, a intrat în atenția conducerii comuniste odată cu investițiile masive în infrastructură și industrie. Așa că, la începutul anilor  80, canalul a fost decolmatat și a primit scopuri din cele mai diverse. În primul rând, pe plan economic, canalul era destinat repunerii în funcțiune a microhidrocentralei de la fostul IREM. Care a funcționat câteva zile și și-a dat sfârșitul, se pare, din cauza turbinelor românești de calitate proastă. Un alt raționament a fost asigurarea apei necesare morii din Apalina, care, de asemenea, și-a închis porțile. Renumitul abator al Reghinului folosea apa tot din canal, iar Agroindustriala avea un sistem de irigații care s-a distrus aproape în totalitate. Astăzi, doar cîteva persoane mai au sisteme de irigații pe terenuri. Scopul social a fost salubrizarea apelor pluviale care proveneau de la pâraiele Trandafirilor, Agricultorilor și Temniței, astfel încât acestea să nu mai constituie o sursă de infecție. Din păcate, din mărețul scop economic s-a ales praful, iar azi singura destinație este aceea de a colecta apele de pe cele trei pâraie.
Nimeni nu
e de vină…
Problema este că, în special vara, apa canalului este sub orice critică. Când este apă, pentru că trebuie spus că există zile în care  abia se vede o urmă a vechiului curs, lichidul este verzui și de cele mai multe ori în el plutesc gunoaie și mortăciuni. Cei care sunt direct afectați, reghinenii de pe malul canalului, spun că mirosul este insuportabil vara. “Când e cald vin tot felul de mirosuri de putreziciuni. Nici noaptea nu mai poți sta cu geamul deschis”, ne-a declarat una dintre “victime”. “Å¢ânțarii ne omoară. În afară de asta, gunoaiele aduse de apă sunt un adevărat focar de infecție”. Cine este de vină? Canalul se află în administrarea Direcției Apelor, dar sarcina curățirii revine Primăriei, conform Legii 515/2002. Fondurile provin de la bugetul local, dar asta numai teoretic, deoarece banii lipsesc cu desăvârșire, iar pe viitor nu este alocată nici un fel de sumă pentru curățirea canalului. Direcția Apelor are în sarcină asigurarea debitului pe canal și realizarea lucrărilor de amenajare a albiei (respectiv curățirea grilajelor de resturile care provin de pe apa Mureșului și alte lucrări “de exploatare”). Ștefan Rusu, directorul filialei din Reghin a Direcției Apelor Mureș, ne-a declarat că deocamdată nu este nevoie de lucrări de amenajare a albiei, pentru că nu este pericol de inundații. Există, într-adevăr, unele locuri unde malurile sunt “îmbrăcate” cu dale de beton, dar sunt prea puține și sunt considerate “mofturi” de către cei de la Direcție, care militează pentru ape cât mai naturale.
… poate doar
Reghinenii
Canalul colectează apa de pe celelalte trei pâraie. De-aici pornesc toate problemele, susțin cei de la Direcția Apelor. Asta pentru că pâraiele transportă gunoaiele și apele menajere ale celor care locuiesc pe malul lor. Surprizele au ieșit odată cu controalele efectuate de cei de la Direcție: printre cei care deversau ape menajere în Pârâul Trandafirilor se numărau chiar și Poșta și Policlinica, deoarece erau greșite racordurile apă menajeră-apă pluvială. De vină pentru recordurile inversate pare să fi fost RAGCL, regie a Primăriei. Între timp situația s-a remediat, în cazul Policlinicii desființându-se toaletele. Aceste ape se deversează în Canalul Morii, care, atunci când are un debit suficient de mare, spală și mizeriile. Dar, dacă apa are o viteză prea mică, gunoaiele se adună și, în plus, se formează alge, care contribuie la procesul de putrefacție. Cei de la Ape dau vina pe Mureș, când nivelul apei în canal este prea mic. “Nu avem cum să reglăm nivelul Mureșului. Putem să reglăm nivelul apei în canal prin sistemul de stăvilare, dar dacă nici în Mureș nu este un debit mare, noi nu avem cum să ridicăm nivelul apei de pe canal”, ne-a spus Rusu. Problema vine și de la intrarea apei în canal, de pe cursul Mureșului. Acolo există un sistem de dale de beton care ridică nivelul Mureșului, astfel că apa să poată intra pe canal. La inundațiile din 1995, o parte din aceste dale au fost măturate și au fost înlocuite cu stabilopozi și bucăți mari de rocă. Totuși, Mureșul trece printre aceste obstacole și  nu se mai ridică la nivelul necesar. Până una-alta, problema gunoaielor rămâne nerezolvată, chiar dacă ultima acțiune de curățare întreprinsă de Primărie a avut loc acum câteva săptămâni. Noroc cu acțiuni de genul “România curată”, cînd s-a scos o rabă de peturi, că altfel mama natură nu ar fi făcut față cu spălatul mizeriilor.

“În 2001 am efectuat o deplasare în Olanda pentru un studiu de amenajare. În 2002 trebuia să vină niște specialiști din Olanda care să evalueze situația, dar nu au mai venit. De nivelul scăzut al apei, de vină este Direcția Apelor, care nu ia nici o măsură, deși noi am sesizat în numeroase rânduri că sunt probleme. Curățarea este o urgență și sperăm în primăvara anului 2005 vom primi un fond pentru curățare.” (Nagy Andras, primar Reghin)