Nimeni nu știe cât va dura criza cu exactitate!

„Crize economice au fost și vor mai fi, de aceea trebuie să ne pregătim pentru următoarea”, a fost concluzia lui Petru Rareș, președintele Institutului Bancar Român (IBR), la sfârșitul conferinței pe teme economice „Programe și măsuri anticriză după acordul României cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană. La ce ne așteptăm de la Guvern, BNR și bănci”, organizată vineri, 22 mai, în Sala Mare a Palatului Administrativ din Târgu-Mureș. Lucrările s-au desfășurat în absența guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, care a fost nevoit să rămână la București pentru a primi vizita lui Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie și fost președinte al Băncii Mondiale.

Alexandru TOTH

„A scăzut numărul de angajați din teritoriu”

„Din analiza a 16 crize din diverse țări înregistrate din 1929 încoace, statisticile spun că durata medie a unei crize este de 1,9 ani, iar căderea medie a Produsului Intern Brut este de 9,3%. Avem o grijă deosebită față de cei aproape 50.000 de angajați din teritoriu. Dacă sesizăm o mică răutate, dacă numărul de angajați a scăzut cu 1.200 în teritoriu, trebuie să vă spun că numărul de angajați din centrală a crescut puțin, cu vreo 20.000 și ceva. Dar, așa se întâmplă în restructurări.”

Petru Rareș, președinte, Institutul Bancar Român

„Dorim să generăm un echilibru politico-economic”

„Suntem interesați să deshidem perspective optimiste pentru economia județului Mureș. Interesul pe care îl arătați astăzi prin prezența în număr atât de mare demonstrează că inițiativa organizării acestei conferințe la Târgu-Mureș a fost una deosebit de bună. Ne dorim cu toții ca în contextul crizei economice mondiale să reușim să generăm un echilibru în ceea ce privește viața politică și economică a județului Mureș.”

Marius Pașcan, prefectul județului Mureș

„UE nu stă cu un sac de bani la ușa noastră”

„Într-adevăr, atât România cât și județul Mureș au probleme de rezolvat, sper ca în ceea ce ne privește să găsim situații de ieșire din criza mondială. Însă trebuie să fim conștienți că Uniunea Europeană nu stă cu un sac de bani la ușa noastră ca să luăm de acolo cât dorim. Prima dată trebuie să avansezi suma însă întrebarea care se pune este cum putem să suportăm cofinanțările la proiectele câștigate. Avem nevoie să găsim pachete avantajoase din partea instituțiilor bancare pentru că trebuie să recurgem la credite bancare întrucât avem proiecte cîștigate, contracte semnate și angajamente luate.”

Lokodi Edita, președinta Consiliului Județean Mureș

„Cauza crizei, iresponsabilitatea politicienilor”

„Actuala criză financiară este un motiv serios de reflexie pentru oamenii politici deoarece iresponsabilitatea unora ne-a adus în această situație. Trebuie să luăm în calcul la modul cel mai serios responsabilizarea clasei politice, care prin investițiile fără rost realizate în ultimul timp ne-a plasat în această situație de criză. În prezent banii sunt sustrași din țară prin cele mai perverse metode, lucru care trebuie analizat cu cea mai mare responsabilitate. Dacă în mediul bancar lucrurile sunt incerte, la nivel administrativ acestea sunt sigure.”

Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureș

„Propun un parteneriat între IBR și Fondul Social European”

„Indiferent de soluțiile pe care le vom oferi pentru ieșirea din criză. Guvernul României va suporta costurile politice, pas cu pas cele mai serioase instituții ale statului sunt preocupate în a se implica în a oferi soluții pentru ieșirea din impas. Una din direcțiile acestei întâlniri, care face parte din predilecțiile Guvernului pentru această perioadă este identificarea de soluții pentru a face economia viabilă pentru a depăși criza economică. Pentru a depăși cu bine criza economică propun un parteneriat între Institutul Bancar Român și Fondul Social European, prin intermediul căruia am atras deja foarte multe finanțări pentru țara noastră.”

Alexandru Petru Frătean, secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale

„Legea cererii și a ofertei nu mai funcționează”

„Uitându-mă în sală văd mulți studenți și foarte mulți oameni de afaceri și angajați în domeniul bancar, foști studenți ai Universității „Petru Maior”, cu care ne mândrim pentru că ei reprezintă unul din rezultatele notabile ale universității noastre. Așa cum spunea Einstein, criza poate fi percepută și ca un fenomen pozitiv pentru că atunci când apare criza apare nevoia de schimbare. Din nefericire, legea cererii și a ofertei nu mai funcționează. Avem prea multe servicii create artificial care înghit foarte mulți bani. Poate sunt pesimist, dar dacă nu vom reuși să ne propunem soluții pozitive, vom ajunge într-o situație în care nu ne vom putea gestiona viitorul.”

Liviu Marian, rectorul Universității „Petru Maior” Târgu-Mureș

„Avem la gât trei pietre de moară”

„Cred că nu e o decizie optimă cea a taxei „Robin Hood”, în primul rând pentru că ar însemna o încălcare a libertății contului de capital, la care România a prescris ca și precondiție de aderare la Uniunea Europeană. O asemenea taxă nu ar face decât să pună gaz pe foc și ar îndepărta și mai mult băncile din țară. În schimb, dacă legislativul va acorda BNR puteri sporite, în sensul de a cere băncilor recapitalizare și dacă ele nu fac acest lucru, să poată BNR să schimbe managementul și, la limită, acționariatul băncilor, atunci putem obține, pe o altă cale, un efect similar, adică de împiedica băncile să scoată bani în exterior. Avem trei pietre de moară la gâtul României care au cauzat criza: deficitul bugetar de 5,3% din PIB, deficitul de cont extern de 12,3% și ritmul enorm de creditare, peste 60% pe an.”

Valentin Lazea, economist șef, Banca Națională a României

„Reducerea expunerilor, cea mai prudentă soluție”

„Există două cauze pentru apariția crizei: escaladarea dobânzilor și criza de lichidități. O altă problemă este cea legată de capital, chiar dacă sistemul bancar românesc se află în mâna unor grupuri bancare străine pricepute. Partea pozitivă este că cifrele arată că aceste bănci își susțin puternic filialele locale. După părerea mea, cel mai prudent lucru în această perioadă este reducerea expunerilor, cel puțin pentru moment. Chiar anticipez o reducere a portofoliului de clienți, iar creditele noi, chiar dacă nu vor mai avea ritmul obișnuit, nu vor fi abandonate. Ca să închei pe un ton optimist, sunt sigur că ușor-ușor lucrurile se vor liniști, poate nu din 2009, dar important este să ajungem la o stabilitate.”

Adrian Radu, președinte executiv, MKB Romexterra Bank

„Nu mai există piață pentru garanții imobiliare”

„Ritmul garantării la noi a fost unul deosebit de alert. În prezent, comisioanele practicate pentru IMM-uri sunt între 1,1 – 1,6% pentru accesarea de fonduri europene și între 1,7 – 2,5 pentru alte fonduri. Am observat că băncile așteaptă să își refacă rapid lichiditățile. Practic, în prezent nu mai există piață pentru garanții imobiliare. Dacă ar fi să spun ce așteptări am de la bănci în perioada următoare, atunci aș vorbi depsre o relație d eparteneriat care ar trebui să existe între acestea și IMM-uri, care să funcționeze în limite cât mai rezonabile. De asemenea, de la Guvern mi-aș dori să facă rost de bani pentru a vitaliza fondul de contragreutate. A apărut Ordonanța de Urgență, care reglementează activitatea acestui fond, care trebuie să își intre în pâine.”

Vasile Coman, vicepreședinte, Fondul Național de Carantare a Creditelor pentru IMM-uri

„Cele mai multe foduri structurale, către transporturi”

„Dați-mi voie să prezint o situație a alocărilor fondurilor structurale pe domenii. Astfel, pe perioada 2007 – 2009 s-au alocat 5.642 milioane de euro, după cum urmează: transport (1.308 milioane de euro), mediu (1.288 milioane de euro), regional (1.175 milioane de euro), resurse umane (996 milioane de euro), competivitate (730 milioane de euro), capacitate administrativă (89 milioane de euro) și asistență tehnică (56 milioane de euro).

Gabriel Culea, consilier, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, Ministerul Finanțelor Publice

„Impozitulo forfetar este o greșeală”

„Suntem foarte departe de sfârșitul crizei, perioada cea mai grea abia acum urmează, mai ales că avem o clasă politică rămasă mult în urmă. Impozitul forfetar este o greșeală fundamentală pentru mediul de afaceri din România. Avem deja peste 10.000 de IMM-uri care și-au închis porțile, iar estimările spun că se va ajunge la 100.000 de IMM-uri închise. Dacă înmulțim cu doi angajați, avem deja 200.000 de șomeri. Încă nu e târziu ca Guvernul să își repare greșeala și să renunțe la impozitul forfetar. În prezent semnalele de revigorare nu sunt foaret pronunțate. Trebuie să fim precauți și să ducem o politică financiară cât mai realistă.”

Frunda Gyorgy, senator

„IMM-urile nu au încredere în bănci”

„Obiectivele instituției pe care o reprezint sunt păstrarea locurilor de muncă, promovarea agresivă a produselor și a mărcilor românești, consolidarea unui mediu de afaceri prietenos și acordarea de facilități pentru întreprinzători. Ne străduim să găsim soluții realiste și pertinente care să ajungă la Guvern, pentru îmbunătățirea economiei. De asemenea, ne dorim debirocratizarea activităților, înlăturarea corupției și creșterea vitezei la rezolvarea solicitărilor venite din mediul de afaceri. Din nefericire, în prezent IMM-urile nu găsesc în bancă un partener dispus să le ajute, un prieten în care să aibă încredere și să primească sprijinul de care au nevoie.”

Emil Ionescu, director, Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri

„Trebuia să strângem cureaua”

„Tuturor guvernelor din 1990 încoace le-a lipsit viziunea economică, strategia economică și un management mai bun la ministere. Una din greșeli este că anul trecut trebuia să strângem cureaua și să avem o viziune clară în ceea ce privește criza care va urma, dar noi am fost prea preocupați de alegeri. Una din greșelile Guvernului din care am făcut și eu parte a fost creșterea salariilor din sectorul bugetar și a pensiilor, compromisuri dureroase pe care le-am făcut și care își arată acum roadele. Trebuie să revenim la valorile perene ale Europei, avem nevoie de solidaritate. Economia liberă, fără intervenția statului, a eșuat. Trebuie să avem pârghii pentru a influența legal activitatea unor bănci.”

Borbely Laszlo, deputat

„Relația angajat – organizație, o bătălie „care pe care”

„Suntem dedicați activității de îmbunătățire a carierei angajaților și a organizațiilor. La nivel bugetar există o problemă între individ și organizație, între care există o relație antagonistă, un fel de „care pe care”. Fiecare vrea să facă, cât mai puțin pentru celălalt. Economia este o dictatură a competenței. Cei mai competenți câștigă, competența fiind cea care generează performanța. Închei cu ideea că performanța organizației este suma performanței individuale ale angajaților și că puterea nu înseamnă mereu competență.”

Radu Furnică, președinte, Leadership Development Solutions

„Soluțiile anticriză nu trebuie să fie intuitive”

„Deși se spune că o criză este ceva negativ, ar trebui să avem în vedere și partea pozitivă a lucrurilor deoarece o criză înseamnă și oportunități de schimbare. Însă trebuie să fim atenți pentru că aceste oportunități nu se transformă de la sine în realitate. Soluțiile anticriză nu trebuie să fie intuitive, ci dimpotrivă. Trebuie să schimbăm nivelul de pregătire al celor care lucrează în sistemul bancar. Din cei aproximativ 70.000 de angajați din domeniu, majoritatea au doar noțiunile de bază despre sistemul bancar, motivația lor de bază o reprezintă bonusurile și obiectivele pe termen scurt. Trebuie eliminată filosofia conform căreia în perioada de recesiune trebuie să se facă reducerea cheltuielilor, ci mai degrabă restructurarea lor.”

Vasile Secăreș, coordonator, Consiliul Consultativ, Institutul Bancar Român

:

„Criza nu a afectat CEC Bank”

„CEC Bank dorește să rămână în continuare o bancă comercială universală. Vrem să ne bucurăm în continuare de încrederea populației, dar și să ne diversificăm categoria de clienți. În prezent, din clienții care sunt persoane juridice, 91% sunt IMM-uri, 6% corporații și 3% administrații publice locale. Legat de criză și impactul acesteia, CEC Bank a avut o evoluție pozitivă, comparativ cu sistemul bancar evoluția activității de creditare pentru persoane juridice fiind în creștere. Dorim să fim în continuare alături de clienți și să venim în întâmpinarea nevoilor lor cu soluții viabile pentru a trece cu bine împreună peste această perioadă dificilă.”

Aura Gagu, director, CEC Bank

:

„Cred că vom avea un V al recesiunii”

Motivul pentru care Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, nu a putut fi prezent la Târgu-Mureș este vizita în România a lui Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie și fost președinte al Băncii Mondiale. „Cred în continuare că vom avea un V al recesiunii și cred în același timp că punctul minim a fost atins în primul trimestru. Cât despre depășirea crizei, suntem pe drumul cel bun. Patru din cele cinci componente ale crizei, cursul de schimb, balanța de plăți, inflația și disponibilitățile de capital au fost depășite. Mai rămâne doar creșterea economică”, a declarat Mugur Isărescu cu ocazia întâlnirii cu Joseph Stiglitz.