Interviu cu prof. Alberto Castaldini, directorul Institutului Italian de Cultură și atașatul cultura

“Italienii trebuie să se simtă mândri că sunt cetățeni ai unei țări care păstrează mare parte din patrimoniul artistic al lumii!”

Reporter: Sunteți director al Institutului Italian de Cultură din București din noiembrie 2006. Care sunt principalele dvs. realizări în acești ani?

Alberto Castaldini: Săptămânile Limbii și Culturii Italiene în lume, sărbătorite în fiecare an în luna octombrie; simpozionul internațional „Moștenirea lui Traian”, cu ocazia împlinirii a 1900 de ani de la cucerirea Daciei de către romani; sărbătorirea a 500 de ani de la fondarea bazilicii Sf. Petru din Roma în prezența vicarului Papei Benedict al XVI-lea; prestigiosul concert „Orfeu în Dacia” la Ateneul Român, minunatele seri de teatru contemporan la Institut, cu ocazia centenarului Eugene Ionesco și manifestarea lunară „Nopțile Institutului Italian” dedicată publicului tânăr și care s-a bucurat de mare succes.

Rep.: Ce acțiuni culturale majore derulează Institutul în 2009?

A.C.: Rafinata expoziție „Magia chihlimbarului” organizată împreună cu Ambasada și cu Ministerul Afacerilor Externe al Italiei zilele acestea la Muzeul Național de Istorie a României din București, sărbătorirea lui Galileo Galilei în octombrie, centenarul mișcării culturale și artistice cunoscute cu numele de Futurism, iar în noiembrie centenarul Catedrei de Italiană din cadrul Universității București, fondată de Ramiro Ortiz, cel care a pus și bazele Institutului Italian de Cultură în 1924.

Rep.: Cui se adresează cu precădere aceste activități, românilor sau italienilor care trăiesc în România?

A.C.: Cu precădere, românilor. Misiunea noastră e de a face cunoascute limba și cultura italiană poporului care ne găzduiește. Nu trebuie să-i uităm nici pe românii de origine italiană.

Rep.: Cum se pot „culturaliza” în limba maternă concetățenii dvs. care locuiesc în județul Mureș?

A.C.: Aș vrea să amintesc că la Universitatea din Târgu Mureș lucrează profesorul Alexandru Cistelecan, un foarte bun italienist, pasionat de noua literatură italiană. Cred că poate fi un excelent punct de referință pentru conaționalii noștri.

Rep.: Cât de strâns sunt legate Italia și România din punct de vedere cultural?

A.C.: Legăturile sunt numeroase, sub aspect lingvistic și istoric – nu numai Roma antică ci și secularele relații dintre Principate și republicile Genova și Veneția.

Rep.: Sunteți mulțumit de activitatea Centrului Cultural Italian din Cluj? Considerați oportună deschiderea unor asemenea instituții și în alte centre universitare din România?

A.C.: Centrul Cultural din Cluj este un birou al Institutului Italian de Cultură și colaborarea cu Universitatea Babeș-Bolyai este excelentă, datorită implicării domnului rector Andrei Marga, care chiar de la început a susținut centrul găzduindu-l în spațiile Universității. Fără îndoială apariția altor centre este importantă. Amintesc existența Centrului Cultural „Morando Visconti” din Alba Iulia, fondat de curând și găzduit de rectorat prin decizia domnului rector al Universității, Moise Achim. În prezent, lectorii noștri de italiană și catedrele de italiană din cadrul celorlalte universități desfășoară activități de promovare a culturii italiene, cu colaborarea respectivelor facultăților.

Rep.: Ați profesat și ca jurnalist și în această calitate v-ați ocupat în special de problemele minorităților etnice și religioase. Cum vedeți această problemă la nivelul României?

A.C.: România este un „concentrat” al Europei datorită prezenței pe teritoriul său a unor minorități etnice și religioase cu o mare și veche tradiție. Conviețuirea este o mare cucerire a civilizației și trebuie păstrată prin dialog și prin conservarea propriei specificități.

Rep.: În 2008 ați publicat „Pentru Europa regăsită. Discursuri despre o Românie între Orient și Occident”. Care este mesajul central al acestei lucrări?

A.C.: Astăzi Europa a regăsit națiuni care au făcut parte dintotdeauna din istoria sa, dar care au fost grav rănite în identitatea lor pe parcursul secolulul al XX-lea. În același timp, un relativism general pare să predomine și să anime Noua Europă, din care face parte Europa centro-orientală sau Europa regăsită după căderea zidului Berlinului. Intrarea în Uniunea europeană a acelor State care cândva au fost parte a blocului socialist, precum România, ar trebui concepută nu ca extindere teritorială a unui proiect instituțional, ci ca reunificare, politică și culturală, a celor doi plămâni ai continentului, cum spunea Papa Ioan Paul al II-lea, adică Orientul și Occidentul, după ce unul din ei a fost supus pentru o jumătate de secol la violența ideologică a marxism-leninismului ateu și materialist.

Rep.: Ce mesaj adresați conaționalilor dvs. cu ocazia Zilei Italiei?

A.C.: Italienii trebuie să se simtă mândri că sunt cetățeni ai unei țări care păstrează mare parte din patrimoniul artistic al lumii. Nu trebuie să uite cât de bogată este identitatea lor culturală și spirituală care poate contribui mult la Europa viitorului.

A consemnat

Alin BOLBOS