Ei sunt. Cei mai bogați mureșeni

Bența, Oltean, Mailat, Morariu, Grec, Gliga, Lazăr, Musgociu, toți au nume ce par a fi predestinate succesului și bogăției. Acesta este rezultatul la care au ajuns cei de la Revista Capital, care au luat în vizor averile și au alcătuit un top al celor mai bogați 300 de români. Comparativ cu anul trecut, Mureșul este mai sărac cu aproximativ 10 milioane de dolari, ceea ce îl clasează pe locul 16, după ce anul trecut era la un pas de a se situa printre primii zece, ocupând locul 11. Zonele care au avut reprezentativitate în top sunt numai Tg. Mureșul și Reghinul, cu un scor de cinci la trei. Chiar dacă unele afaceri au format obiectul unor anchete, chiar dacă în unele cazuri șmecheriile financiare au fost mai mult decât dubioase, banii s-au adunat și i-au propulsat pe cei opt printre primii români fericiți.
Familia Bența
Anul trecut ocupau locul doi, cu o avere de 13-15 milioane de dolari. În numai un an, au reușit să treacă pragul de 20 de milioane, orientându-și investițiile spre piața imobiliară, spre turism sau producție. Cele 22-24 de milioane cu care figurează pe locul 106 în top, sunt rezultatul investițiilor demarate prin cele șapte companii componente ale Grupului Bența. Firmei principale, Contrascom Bența, cu activitate în construcții, i s-au adăugat ulterior Daw Bența România (fabricare de vopsele), Bența Agro (agricultură), Sweet Ben Jr. (cofetărie), Mobitech (mobilier), RCB Sweet Home (amenajări spații verzi) și, mai nou, RCB Consulting, firmă de consultanță financiar-contabilă.  Pentru că investițiile în turism se dovedesc a fi profitabile, mai ales în contextul viitoarei integrări în Uniunea Europeană, grupul Bența a preluat un hotel de 40 de camere de la Băile Sărate Sângeorgiu, unde au investit în jur de un milion de euro pentru a-l aduce cel puțin pe linia de plutire. Iar pentru că principala activitate este cea de construcții, Grupul Bența a investit 3,5 milioane de euro în construirea unui cartier de case în Tg. Mureș, dar se remarcă prin câștigarea unor numeroase licitații publice de atribuire de lucrări, inclusiv pentru construirea unor locuințe ANL. Implicarea în proiectele ANL a început încă din 1998, când au construit la Sâncraiu de Mureș un complex de vile. Remus Bența, Lazăr Bența și Remus Bența jr., susțin că se ghidează după credința în Dumnezeu, corectitudinea în afaceri, față de stat și față de personal, dar mai ales față de clienți. Cît despre suma cu care a fost creditat de Capital, Remus Bența ne-a declarat că cifrele nu sunt în concordanță cu realitatea. “Nu știu cât de fericit sunt că mă aflu pe primul loc în topul mureșenilor, și nu știu nici după ce criterii s-a întocmit clasamentul. Dar eu, Bența, ca persoană fizică, nu am nici un ban în cont. Dacă aș avea măcar a 20-a parte din ce spun ei acolo, aș închide și nu aș mai face nimic”, a mai spus Bența. 
Gheorghe Grec
Categoria “best entries” este ilustrată cel mai bine de acționarii de la Bere Mureș. Dacă anul trecut Bere Mureș era reprezentată în top de Virgil Mailat, în acest an Gheorghe Grec, alături de Emil Morariu, au intrat cu o avere de 12-13 milioane de dolari. Cu o vastă experiență de “berar” în spate, Gheorghe Grec a ales să investească în Bere Mureș, după ce a renunțat la directoratul fabricii de bere Arad. Colaborarea cu Virgil Mailat și cu Emil Morariu a început încă din anii 90, când au pornit la Reghin o fabrică de bere. Conceptul folosit la Reghina SRL a fost ulterior extins și la Bere Mureș, care a ajuns în acest an la o producție de un milion de hectolitri. Acest rezultat a fost obținut în urma investițiilor masive în linia de producție, care a determinat creșterea producției zilnice la aproximativ zece hectolitri de bere. Pentru că este un om de afaceri cu deschidere spre viitor, Grec a decis, alături de ceilalți doi acționari de la Bere Mureș, să cumpere hotelul Germisara din Geoagiu Băi. Scopul este creșterea calității celor 146 de camere a hotelului, astfel încât obiectivul să obțină trei sau chiar patru stele. În prezent Grec este administrator al fabricii, și are ca planuri de viitor investițiile în turism sau afacerile imobiliare.
Virgil Mailat
Manager la Bere Mureș, dar și unul dintre cei mai importanți acționari, Virgil Mailat și-a îmbunătățit poziția de anul trecut, cu o avere cu 3 milioane de dolari mai mare ca în 2003. Cele 12-13 milioane de dolari au fost obținute în urma unor investiții de magnitudine în linia de producție. Dacă înainte de 1989 era inginer tehnolog la Silva Reghin, după 90 a introdus PET-ul ca variantă a ambalajului, iar marca Neumarkt astfel obținută a fost un succes continuu până în prezent. Pe lângă Neumarkt, Dracula și Sovata țin cap de afiș la toate evenimentele unde se consumă băuturi alcoolice.  În plus, fabrica produce o altă marcă de bere, Aro, destinată exclusiv rețelei Metro. În condițiile în care Silva nu se mai produce la Reghin, iar pe piața mureșeană nu există alt competitor serios, Bere Mureș își sporește veniturile în fiecare an, așa că nu este exclus ca anul viitor cei trei acționari să se situeze pe poziții mult superioare.
Emil Morariu
Și cum Bere Mureș se situează pe un loc înalt în topul firmelor mureșene, nu se putea să lipsească și Emil Morariu, cel de-al treilea acționar al societății, în prezent administrator. Este nou intrat în top, cu o avere de 12-13 milioane de dolari. Ca și colegii săi, Morariu a plecat de la fabrica de bere din Reghin, unde avea funcția de șef la secția de producție. În august 1990, împreună cu Grec și Mailat, au pus bazele a ceea ce avea să devină una dintre cel mai profitabile afaceri pe piața mureșeană. Observând tendința investițiilor din ultima perioadă (ca să nu spunem moda investițiilor), Morariu a decis să investească și pe piața imobiliară, după principiul unanim recunoscut că, numai dacă riști poți câștiga. Dacă majoritatea milionarilor ne-au declarat că banii nu-l schimbă pe om, nu aceeași este situația noilor berari din top. Grec și Morariu au refuzat contactul cu presa, dar probabil că milioanele acumulate le permit să adopte o atitudine superioară celorlalți. Dacă așa ar trebui să se comporte un miliardar, mai bine rămânem săraci. 
Mircea Oltean
Primul reghinean din top, Mircea Oltean a reușit să-i egaleze pe cei de la Bere Mureș, cu o avere de 12-13 milioane de dolari. După o scurtă perioadă în care a lucrat în Germania, Oltean se întoarce la Reghin unde deschide porțile unui mic magazin de piese auto. Maviprodul de atunci a devenit între timp dealerul național al firmei engleze Perkins, unul dintre cei mai mari producători la nivel mondial a motoarelor diesel. De câteva luni, firma lui Oltean a devenit distribuitorul exclusiv Perkins pentru România și Bulgaria. La numai trei ani de la deschiderea Maviprod, în 1996, Oltean a  cumpărat IRUM Reghin, cu un credit de 1 milion de mărci. Aici se produc încărcătoare și tractoare forestiere, fiind singurul producător pe țară la acest gen de utilaje. De la 6-7 milioane de dolari anul trecut, Oltean a reușit să-și dubleze suma, iar din profitul obținut, o parte o dedică activităților sportive, fiind președintele Clubului Avântul Reghin. În ceea ce privește poziția din topul de anul acesta, Oltean a declarat că nu a fost surprins. “Surpriza a venit anul trecut, când am fost inclus pentru prima dată în top. Anul acesta mă așteptam, iar linia firmei este una ascendentă, și, probabil că în topul de anul viitor vom ocupa o poziție mai înaltă.” Secretul succesului? “Degeaba investești în promovare, dacă faci produse proaste. Importantă este în primul rând calitatea, pentru că ești cunoscut prin produsele tale.”
Familia Gliga
Familia a fost întotdeauna pe primul plan. Asta declarau Vasile și Elena Gliga anul trecut și acesta este principiul după care se ghidează în continuare. Atunci aveau o avere de 7-8 milioane de dolari, iar acum au ajuns la 11-12 milioane dolari. Succesul se datorează în mare parte fabricii de instrumente muzicale, confecționate manual, recunoscută și pe plan mondial: numai la reprezentanța firmei din America cifra de afaceri a avut o creștere de 30 de procente. Grupul de firme Gliga se remarcă în primul rând prin calitatea instrumentelor muzicale, dar investițiile nu se opresc aici. Afacerile s-au extins și în domeniul agriculturii, cu 20 de hectare de viță de vie și 60 de hectare de pomi. Pe lângă acestea, producția de mobilă joacă un rol important în economia firmei, iar deschiderea la Toplița a unei filiale a grupului (cuprinzând o fabrică de mobilă, de instrumente de serie și o fabrică de cherestea și exploatare) s-a dovedit o mișcare inspirată. Instrumentele fabricate la Toplița au în prezent mai mult succes decât cele din Reghin, deoarece sunt instrumente de școală, mult mai ieftine decât cele maestru. În aceste condiții, încheierea anului financiar 2002-2003 a adus în statistica vânzărilor un plus de 200.000 de dolari, ajungându-se la suma de 700.000 de dolari. “Dacă banii îl schimbă pe om? Dacă-i are, da. 12 milioane valorează afacerea cu angajați cu tot. Iar anul 2004 a fost unul destul de dificil, mai ales că a crescut impozitul pe venit cu 12 procente, iar comerțul cu instrumente muzicale este în scădere. În plus, o influență negativă a avut-o și cursul constant al valutei”, ne-a declarat Vasile Gliga. În ultimii ani, familia Gliga s-a implicat activ și în învățământ, prin deschiderea Gimnaziului Mirona unde se pregătesc adevărați campioni ai dansurilor sportive: din zece campioni naționali, opt provin de la Mirona.
Ioan Lazăr
Un alt nou venit printre marii milionari ai Mureșului, Ioan Lazăr a intrat pe poziția 206, cu o avere estimată la 10-11 milioane. Este cunoscut prin preluarea Metalurgica Reghin, întreprindere aflată în pragul colapsului, dar care a reușit, în numai patru luni, să devină atractivă pentru investitori. Noile contracte, printre care și de export, au reușit să mărească fluxul afacerii, iar în prezent Metalurgica este unic producător de pompe de apă pentru Rabe. 10% din faianța și gresia românească sunt produse de Lazăr, iar investiția în tehnologie de 12 milioane de dolari, l-a propulsat pe actualul consilier județean printre cei mai buni întreprinzători.
Mircea Musgociu
“Mă enervează că sunt alții mai buni ca mine.” Intrat în ultima perioadă în atenția publicului pe post de candidat PSD pentru Camera Deputaților, Musgociu se impune pe plan financiar cu o avere de 7 milioane de dolari, în creștere cu un milion de dolari. Musgociu este proprietarul firmei Profitec, care a asigurat în 2003, 20% din producția europeană de încălțăminte de protecție. Prin achiziționarea unor utilaje și matrițe de la o fabrică italiană falimentară, Musgociu și-a extins producția, iar în prezent a lansat produse pe bază de materiale ecologice. Un milion de euro a fost investit, pentru demararea producției de ambalaje de plastic pentru industria alimentară. Evoluția calificată drept “normală” se datorează în primul rând “perseverenței, dar și oamenilor de echipă”. Rețeta de succes implică, după părerea lui Musgociu, investițiile sigure, cu risc minim, chiar dacă pe viitor are în plan piața de capital, imobiliarele, sau chiar agricultura.
Toți milionarii mureșeni au declarat că nu au bani în conturi bancare. Sau, în orice caz, nu sume considerabile. Deși pare de necrezut la prima vedere, este normal ca un adevărat întreprinzător să-și reinvestească profitul, după principiul “ban la ban trage”. Până una-alta, cei opt sunt milionarii “oficiali”, dar alte zeci de mureșeni le-ar putea lua oricând locul.