CJ Mureș finanțează 9 instituții cu pierderi

În subordonarea Consiliului Județean sunt trecute nouă instituții cu profil cultural (Teatrul Național, Filarmonica de Stat, Teatrul Ariel, Palatul Culturii, Școala de Artă, Biblioteca Județeană, Muzeul Județean de Istorie, Centrul Județean de Conservare și Valorificare a Creației Populare, Ansamblul Artistic Mureșul). Nici una din aceste instituții nu o duce foarte bine.
Teatrul
“grațiat” de CJ
Teatrul Național Târgu Mureș este una din puținele instituții din țară care a fost “aruncată” în subordinea CJ, și nu în cel al Ministerului Culturii, cum ar fi fost normal. De fapt, doar Teatrul din Târgu Mureș, Craiova și Timișoara se găsesc în această situație. Bugetul alocat pe 2004 a fost de 28 miliarde de lei. “Ne descurcăm foarte greu, sunt prea puțini bani. Biletele la spectacole abia dacă depășesc 60 de mii de lei. Încercăm să reducem și sumele pe producție, dar și așa abia ne descurcăm. Din păcate, la noi în țară, teatrele lucrează în pierdere. Nu ne putem permite să ridicăm prețul la bilete”, a declarat directorul executiv al Teatrului Național, Karp Gyorgy. Veniturile proprii ale instituției sunt nesemnificative: aproximativ patru miliarde de lei. “Colaborarea cu CJ este bună, doar că județul nu prea are bani. Dar sunt convins că situația noastră se va schimba în 2007, o dată cu intrarea în UE”, a fost de părere directorul executiv al Teatrului. Surprinzător, la ultima ședință a Consiliului Județean s-a luat în discuție problema financiară precară a instituțiilor culturale, în special a Teatrului Național și a Bibliotecii Județene. Având în vedere faptul că ne aflăm în pragul alegerilor electorale, cei de la Guvern au găsit “rătăcite” în visteriile statului sume și pentru instituțiile culturale, asta după ce ani de zile nu s-au găsit fonduri. Aceste subite acte de bunăvoință materială au drept scop impresionarea electoratului. Deloc surprinzător. Astfel, Teatrul Național a primit din fondul de rezervă a Guvernului, 4,2 miliarde de lei pentru reparații, la care se adaugă și o sumă de 1,750 miliarde de lei, pe motiv că “instituția nu-și va putea realiza veniturile planificate pentru acest an și este amenințată de un blocaj financiar”. S-au găsit fonduri și pentru finalizarea reparațiilor la Biblioteca Județeană. Au fost alocate 500 milioane de lei.
Filarmonica
nu o duce bine
Nici celelalte instituții culturale nu o duc mai bine.

Spre exemplu, Filarmonica de Stat a avut un buget de doar 20 de miliarde de lei și un venit de un miliard de lei, o sumă mai mult decât insignifiantă. “Am primit bani suficienți, ne acoperim cheltuielile bugetare. Bugetul pe 2004 a fost de 19 miliarde de lei, iar veniturile proprii s-au cifrat la 600 de milioane de lei. Venitul propus a fost de un miliard de lei, dar nu am putut să-l realizăm, nu au fost încasări de la spectacole”, a spus contabilul-șef de la Filarmonica de Stat, Aurel Drăgoi. După părerea celor de la Filarmonică, statutul actual al acestei instituții (în subordonarea CJ) este de preferat, în defavoarea autorității Ministerului Culturii. “Înainte de ’89 eram în autoritatea Ministerului Culturii. Banii veneau cu întârziere și nu ne ajungeau. E mai bine să fim în subordinea CJ, pentru ca problemele să se rezolve la nivel local”, a fost de părere contabilul-șef.
Runcan, “fiul”
risipitor
În schimb, RA  Aeroportul Târgu Mureș este un caz aparte. Conducerea instituției a fost mereu încurcată în scandaluri de tot soiul. Ștefan Runcan este directorul Aeroportului, președintele Consiliului de Administrație și a avut mereu grijă de interesele lui. Spre exemplu, în perioada 2000-2001, directorul Aeroportului Tg. Mureș, Ștefan Runcan, și contabilul șef, Marioara Hang, au acordat sporuri nedatorate angajaților, în valoare de 437.347.064 lei, pentru participarea la acțiuni de căutare-salvare aeronave și pasageri. 
Bugetul aerodromului se învârte în jurul cifrei de 20 de miliarde de lei, care, mai nou, au fost suplimentate. Veniturile proprii s-au cifrat în jur de 1,7-1,8 miliarde de lei, deci o sumă insignifiantă și care reflectă activitatea lui Runcan și a acoliților săi. Fondurile speciale, venite de la aviație, Primărie și Consiliul Local, reprezintă cam patru miliarde. În rest, diferența până la 20 de miliarde de lei, este contribuția CJ.
Deși este finanțată cu sume generoase, situația financiară a Aeroportului este dezastruoasă. Fondurile nu ajung, dar nici prea multă activitate nu este. În schimb, cei de la conducerea Aeroportului se știu bine milogi pentru sume în plus. Luna aceasta, Regia a solicitat câteva sute de milioane de lei pentru cheltuieli de personal din bugetul CJ: 834 de milioane de lei cheltuieli cu salariile și 261 milioane de lei cheltuieli de personal. Având în vedere situația precară a Regiei, ne întrebăm care este motivul pentru care CJ finanțează orbește această unitate?
SURM în aer
Serviciul de Utilități Rurale Mureș (SURM), este un alt caz “disperat”. Pierderile pe care le înregistrează acest serviciu sunt enorme. “Se încasează mai puțin decât se câștigă. În plus, pierderile de apă din rețea sunt mari, peste 44%. Mai ales în sistemele de rețea intracomunale sunt probleme. Aici pierderile sunt de 26 la sută”, a declarat David Csaba, membru al Consiliului de Administrație în cadrul SURM. Statutul actual al instituției nu mai poate fi considerat viabil. Singura “scăpare” ar fi preluarea serviciului de RA Aquaserv. Cert este că viitorul serviciului este sub semnul întrebării. Până când se va clarifica situația, SURM va pierde 500 de milioane de lei în fiecare lună. Consiliul Județean continuă deci să finanțeze o instituție a cărei viabilitate este îndoielnică.
Centrul Militar este o instituție care se află mai mult din greșeală în subordinea CJ. “Nu suntem subordonați CJ. Aparținem de Ministerul Apărării Naționale. Cu Consiliul avem mai mult o colaborare în anumite probleme organizatorice (simpozioane, zile festive etc). Colaborarea este mai mult un act de susținere privind încorporările, recrutările. Bugetul care ni s-a alocat este deocamdată suficient. Nu avem datorii pe linia întreținerii, gaz, apă, aceste sume fiind plătite direct de CJ”, a spus locotenent colonel Ioan Cârdan.
Vatra vs. Lato
Consiliul Județean mai are în subordine și două reviste: Vatra și Lato. Anual se alocă celor două publicații în jur de 1,5-2 miliarde de lei, pentru fiecare ziar în parte. Veniturile proprii sunt insignifiante și sunt menținute doar pentru simplul fapt că sunt reprezentative pentru  cultura din județul Mureș. Privite din punct de vedere economic, pot fi catalogate ca fiind niște dezastre economice.
Din păcate, Consiliul Județean are în subordine instituții care lucrează în pierdere, fără un venit propriu real. Aceste găuri financiare sunt umplute din banii Consiliului… uneori fără o justificare clară. Un caz concret este RA Aeroportul Târgu Mureș. Până când va dura această situație lamentabilă, rămâne de văzut.