FII ECO!

Uniunea Europeană a impus României ca până la 16 iulie a.c. depozitele istorice de gunoi să fie închise. 83 de comune și patru orașe din Mureș și-au închis la timp gropile de gunoi. Ce soluții au găsit autoritățile locale? Unde depozitează gunoiul? Cine îl transportă? Cum se sortează? Cum se valorifică? Se pot face bani din gunoi? Iată câteva întrebări care nu pot rămâne fără răspuns.

Consiliul Județean a pus la punct instrumentul principal în vederea obținerii finanțării de la Uniunea Europeană pentru realizarea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor în județul Mureș. În perioada de preaderare, în Mureș s-au realizat investiții în aceste sectoare, din fonduri PHARE, în valoare de peste 15 milioane de Euro. Pentru a se putea continua aceste investiții din fondurile structurale au trebuit întocmite o serie de documente-instrument. Practic, aceste instrumente vor genera, într-o primă fază, o serie de investiții în valoare de 90 milioane de euro în județul Mureș. Sigur că documentul este unul programatic, care prezintă de fapt o imagine de ansamblu și care va trebui revizuit o dată la 5 ani. În acest moment Master Planul este finalizat și aprobat dar încă nu este finalizată documentația pentru depunerea cererii de finanțare. Acesta reprezintă o viziune generală, trebuind completat cu studii de fezabilitate, analize, procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Toate acestea împreună cu cererea de finanțare se depun la Uniunea Europeană. În data de 10 iunie o variantă a studiului de fezabilitate și a celorlalte documentații a fost trimisă către Comisia Europeană, după ce la sfârșitul lunii mai au fost depuse la Ministerul Mediului. Comisia a stabilit data de 23 iunie pentru o întâlnire la Autoritatea de Management Post-mediu, unde a avut loc o analiză a proiectului și oficialii europeni au solicitat o serie de clarificări suplimentare, acest lucru fiind o practică obișnuită. Urmează ca documentația cu clarificările solicitate să fie finalizată și depusă din nou spre aprobare la Ministerul Mediului.

“În ceea ce privește prelungirea termenului de închidere a gropilor de gunoi cred că s-a creat o confuzie în interpretarea normelor conținute în Tratatul de Aderare. România are derogare până în 2017 dar sunt menționate exact județele care pot să închidă până în 2017. Județul Mureș are termen 16 iulie 2009 din păcate. Acest termen de conformare cu Directiva pe deșeuri se adresează statelor comunitare vechi și aici este marea noastră nemulțumire. Statele vechi, cum sunt Germania și Austria, au avut la dispoziție opt ani să se conformeze ori noi am aderat în 2007 și nu putem face în doi ani ceea ce alții au făcut în opt.”

Radu Spinei, manager proiect gestionarea deșeurilor în CJ Mureș

“Primarii vor trebui să discute cu acei operatori care duc deșeurile menajere la stațiile de transfer, unde se selectează ce este recuperabil, apoi ajung la depozitul ecologic din Sighișoara. Din păcate, la nivel național, proiectul din fondul de mediu încă nu a fost punctat, se întârzie această procedură. Noi avem proiectul depus la Ministerul Mediului, dar nici până astăzi nu s-au deschis aceste proiecte în vederea clasificării și punctării lor, tehnic și financiar. Fiecare primar își suportă răspunderea în caz de neconformare. Deocamdată, Târgu Mureș are posibilitatea, încă un an, la împachetare.”

Lokodi Edita Emoke, președinta CJ Mureș

„Master-Planul este de fapt un document strategic, care face o evaluare a situației actuale în cele două sectoare, prezintă care sunt obligațiile județului conform capitolului 22 de mediu, termenele de conformare și o analiză a variantelor care să ne permită să ne atingem obligațiile. Din analiza variantelor rezultă o listă de investiții, punându-se accent pe primele investiții ce trebuie efectuate având în vedere situația existentă în teren.”

Valer Bățagă, director Integrare Europeană la CJ Mureș

Bătaia de cap a autorităților

Într-o declarație făcută presei centrale, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, spunea: „Responsabilitatea gestionării depozitelor de deșeuri revine autorităților publice locale!” Pe scurt, vă descurcați. Fiecare primărie de comună a fost pusă în situația de a găsi mijlocele financiare pentru a putea astupa fostele gropi de gunoi. Primarul comunei Mica, Szekely Ladislau, ne-a declarat că ecologizarea l-a costat în jur de 2000 de lei, dar că a economisit la forța de muncă deoarece a lucrat cu oamenii care trebuie să presteze muncă în folosul comunității pentru a primi ajutorul social. Închiderea gropilor neconforme nu a fost singura provocare pentru autorități. Acestea au organizat licitații pentru serviciile de salubritate și au trebuit să negocieze cu autoritățile care dețin depozite conforme sau care au termen mai lung de conformare pentru a-l depune. În acest moment soluțiile alese sunt Sighișoara, unde există depozit conform, Câmpia Turzii și Târgu-Mureș. Depozitul de la Târgu-Mureș mai poate funcționa încă un an. La Deda, reprezentanții Primăriei au umblat din casă în casă pentru a conștientiza populația și s-au montat panouri de avertizare pentru ca oamenii să nu mai arunce gunoiul la fostele gropi.

“Mă bucur foarte mult că am reușit să închidem groapa de gunoi din Deda. Am informat populația din casă în casă despre faptul că gunoiul va fi ridicat în fiecare săptămână de o firmă de salubritate. Mă bucur enorm că oamenii au fost destul de receptivi și au înțeles acest lucru. De asemenea, sunt foarte încântată de faptul că am reușit să-i fac pe oameni să păstreze curățenia și să înțeleagă că este foarte important să ai o gospodărie curată”, ne-a declarat Lucreția Cadar, primarul comunei Deda. Cei din Gurghiu și-au închis de mult groapa de gunoi, același lucru întâmplându-se și la Ogra. “Am închis groapa de ceva timp. Firma care se ocupă cu colectarea deșeurilor este SC Salubriserv din Târgu Mureș, iar deșeurile sunt duse la groapa de gunoi din Sighișoara. Părerea mea este că populația trebuie informată mai des despre necesitatea sortării gunoiului”, ne-a declarat Ioan Megheșan, primarul comunei Ogra.

Râciu se numără printre comunele care au închis deja groapa de gunoi. “Am reușit acest lucru cu ceva timp în urmă. Am încheiat un contract de colaborare cu SC Salubriserv, iar deșeurile sunt depozitate la groapa de gunoi din Sighișoara”, ne-a spus viceprimarul Ioan Cherteș. Comuna Băgaciu poate fi înscrisă pe lista comunelor care au răspuns foarte ferm la hotărârea de a închide groapa de gunoi neecologică. “Sunt foarte mândru că am reușit. Legat de sortarea gunoaielor eu cred că populația trebuie înștiințată mai mult, copiii trebuie informați încă de la școală. Eu sunt convins că ne mai trebuie încă vreo 2-3 ani ca să ne obișnuim cu această formă de selectare a gunoiului”, ne-a declarat primarul din Băgaciu, Ioan Aldea. Primarii comunelor Breaza, Lunca Bradului și Stânceni au închis și ei gropile de gunoi, fiind în acest moment în situația de a licita serviciile de salubritate.

Groapa din Târnăveni e deja ecologizată

Potrivit oficialilor primăriei Târnăveni, groapa de gunoi a municipiului a fost închisă încă din anul 2007. „Am făcut foarte bine că am închis atunci, pentru că procedura efectivă a fost mai simplă și nu a trebuit să luăm niște măsuri deosebite. Am respectat normele europene în domeniu, dar dacă am fi întârziat, nu numai că am fi fost în pericol să plătim amenzi foarte mari dar și închiderea trebuia făcută altfel și costurile erau mult mai mari”, ne-a explicat Ioan Munteanu, purtătorul de cuvânt al instituției. În prezent, gunoiul este transportat la depozitul de la Câmpia Turzii.

Acățari, stație proprie de sortare

Primăria din Acățari are stație proprie de deșeuri reciclabile. Serviciul public pentru colectare selectivă al comunei Acățari funcționează din noiembrie 2008 și deservește 13 primării de pe Valea Nirajului. Primarul comunei, Osvath Csaba, este conștient că lucrurile se pornesc mai greu, mai ales la țară. „Am pornit din noiembrie anul trecut. Știți cum e la țară, până se obișnuiesc oamenii cu colectarea selectivă. Mai trebuie să treacă un timp, dar lucrurile se vor porni și va fi din ce în ce mai bine”, ne-a declarat Osvath Csaba. Pentru stația de colectare selectivă din Acățari, deșeurile se sortează atât pe teren cât și la groapa de gunoi. În momentul de față deșeurile reciclabile sunt aduse la stația de colectare selectivă, iar cele nereciclabile sunt transportate la groapa de gunoi de la Sighișoara.

“Am informat populația din casă în casă despre faptul că gunoiul va fi ridicat în fiecare săptămână de o firmă de salubritate. Mă bucur enorm că oamenii au fost destul de receptivi și au înțeles acest lucru.”

Lucreția Cadar, primar comuna Deda

„ Toate închiderile se raportează la noi. Din datele pe care le avem problema gunoiului este rezolvată, autoritățile locale având contracte încheiate cu operatori de salubritate. Ecologizarea unei gropi de gunoi, mai ales la nivelul municipiilor, este o operațiune destul de complexă care se derulează pe o perioadă de doi-trei ani.“

Dănuț Ștefănescu, șeful Agenției de Protecția Mediului Mureș

Marii operatori din salubritate

În urma închiderii gropilor de gunoi din comune, edilii s-au găsit în situația de a transporta gunoiul la distanțe tot mai mari, fiind nevoiți să organizeze licitații cu firme de salubritate. Astfel, la nivelul județului principalele firme care concurează pe piață sunt Sc Salubriserv din Târgu-Mureș, Schuster Ecosal din Sighișoara și RAGCL Reghin. Comunele au găsit soluții diverse pentru transportul gunoiului. Deda a ales să lucreze cu o firmă din Târgu-Mureș, costurile anuale ridicându-se la 9300 lei/lună, pe când cei din Gurghiu lucrează cu firma R&G, care le transportă deșeurile la depozitul de la Câmpia Turzii pentru suma de 592.000 lei/an. Cei din Sărmașu lucrează în prezent cu o firmă locală și au ales tot depozitul de la Câmpia Turzii. La Sărmașu funcționează SC Salubriserv Sărmașu care se ocupă de salubritate în această zonă. Comuna Ogra a ales să lucreze cu cei de la Salubriserv, în timp ce cei din Băgaciu lucrează cu cei de la Schuster Ecosal. Firmele de salubritate sunt nevoite să facă investiții serioase în utilaje pentru a putea asigura serviciile la standardele cerute de cei de la Uniunea Europeană. Problemele pe care le întâmpină sunt legate în principal de încasări. Atfel, în zona Sighișoara, unde principalul operator de salubritate este Schuster Ecosal problemele au apărut datorită faptului că perceperea taxelor de salubritate se face direct de la populație și agenți economici. Cei de la Salubriserv colectează de la autoritățile locale dar și aici apar probleme, primăriile având fonduri limitate. Zona Municipiului Reghin este deservită de cei de la RAGCL Reghin, în timp ce zona Sovata-Sângeorgiu de Pădure este salubrizată de societatea Servicii Tehnice Comunale Sovata.

„Din punctul meu de vedere închiderea gropilor de gunoi din comune nu reprezintă un avantaj deosebit pentru cei care se ocupă de salubritate. Transportul trebuie făcut pe distanțe din ce în ce mai mari pentru depozitare, ceea ce înseamnă că prețul serviciilor va crește în defavoarea persoanelor fizice și a persoanelor juridice.”

Ștefan Daraban, administrator SC Servicii Tehnice Comunale Sovata

“Noi am încheiat un contract de colaborare cu firma EcoRom din București pentru a începe o acțiune de educare și conștientizare a populației cu privire la necesitatea sortării deșeurilor. EcoRom asigură un punct de colectare selectivă a deșeurilor în zonele cele mai dens populate. Lumea treabuie să facă o valorificare selectivă, să înțeleagă că problema deșeurilor este foarte importantă.”

Ioan Mocean, primar comuna Sărmașu

Reciclarea, o afacere încă profitabilă

Biciclete, mașini de spălat, calculatoare, frigidere, sticle de plastic, hârtii, plasticuri de tot felul… ne debarasăm de ele dar, gunoiul nostru poate însemna o avere pentru firmele specializate în preluarea, reciclarea și valorificarea deșeurilor. Chiar dacă în România situația în acest moment nu este roză din acest punct de vedere, județul Mureș numără o serie de firme de profil. Hârtia nu mai este cerută, cei care o folosesc ca și combustibil pentru diferite industrii fiind de acord să o preia dar fără să plătească ceva în schimb. Pet-urile sunt cele care aduc cei mai mulți bani în prezent, dar și fierul mai reprezintă o afacere oarecum profitabilă. Siref Sighișoara preia fierul vechi de ani buni dar, așa cum ne-a povestit directorul societății, Adrian Gherca, cantitatea colectată a scăzut simțitor la numai 3 tone/zi față de aproape 15 tone/zi în anii precedenți. În Târgu-Mureș principalii colectori de materiale feroase sunt Remat Mureș și Ormatim, dar nu sunt singurii, în domeniu mai operând și cei de la Proretur. Cei de la Ormatim colabor cu Ecorom Ambalaje desfășurând la festivalul peninsula o amplă acțiune care are drept scop, nu numai păstrarea curățeniei și reciclarea ambalajelor recuperabile ci și conștientizarea tinerilor în probleme legate de protecția mediului.La Reghin, fierul vechi este preluat de cei de la Consprodali SRL. Cei de la RoEcologic sunt în plină campanie de colectare a deșeurilor electrice din zona rurală. Deșeurile ajunse în punctul de lucru sunt separate pe categorii. Principalul deșeu electric reciclat sunt frigiderele. Vechile combinate comuniste sunt “digerate” de mașinile de zdrobit ale celor de la Poliglot. Fierul colectat este valorificat, iar restul de deșeuri provenite sunt transformate în balast pentru construcții.

Gunoiul trebuie transformat în energie

Strategiile europene nu se opresc la colectarea diferențiată a deșeurilor și reducerea cantităților finale depuse la gropile de gunoi. Deșeurile reprezintă și o sursă alternativă de energie. Actualul director al sucursalei Aquaserv Sighișoara, Emil Fabian, care are o bogată experiență în domeniu, ne-a explicat necesitatea existenței unei strategii la nivel național în ceea ce privește gestionarea deșeurilor și transformarea acestora în energie. „Deșeurile în toată lumea reprezintă o industrie. Noi am simplificat lucrurile la banii pe care îi avem. Ce înseamnă depozitarea de fapt? Depozităm hârtie, plasticuri, materiale sintetice și metal. Aproape toate aceste tipuri de deșuri se pot recicla dar ce e mai important este că acestea înglobează foarte multă energie. Noi prin depozitare luăm energia și o băgăm în pământ”, ne-a explicat Emil Fabian. Potrivit acestuia, varianta depozitării deșeurilor este numai temporar acceptată pentru România. „Eu sunt convins de acest lucru, pentru că aceasta este cea mai ieftină soluție”, a declarat Emil Fabian. În aceste condiții apare necesitatea creării unei strategii la nivel național prin care, prin construcția de incineratoare, energia conținută de deșeuri să poată fi valorificată. „Există o practică întâlnită la nivel european pentru a recupera energia din deșeuri, și anume incinerarea. Prin incinerare deșeurile care nu pot fi reciclate se transformă înapoi în energie electrică care poate fi folosită. Aici intervine partea care, în momentul de față, în România lipsește. Nu există o strategie a deșeurilor la nivel național pentru a se ști exact unde se depozitează acestea, unde se sortează și unde pot fi montate incineratoarele care nu există în momentul de față.Totul a fost lăsat la nivelul autorităților locale”, a completat Fabian.

de Sanda VIȚELAR