Fratiorii de cruce Nabucco si South Stream

Doua proiecte majore care ar putea reforma sistemul energetic al batrânului continent au fost trezite la viata. Nabucco, promovat de Uniunea Europeana si agreat de SUA, si South Stream, initiat de Rusia si sustinut, duplicitar, de aceeasi Uniune Europeana, sunt gata de start. Interesant este însa ca partenerii Consortiului Nabucco au afaceri grele cu Gazprom, artizanul principal al South Stream.

Nabucco, conducta care din 2014, teoretic, va alimenta Europa centrala si de vest cu gaze naturale din Asia, are doua avantaje majore. Primul, economic: este o noua sursa de materie prima pentru marii consumatori de gaz de pe continent. Al doilea, politic: UE vrea sa dovedeasca Rusiei ca poate gasi o alternativa la monopolul Gazprom. În data de 13 iulie 2009, la Ankara, patru state membre ale UE – România, Bulgaria, Ungaria si Austria au semnat alaturi de Turcia – Acordul Interguvernamental privind realizarea gazoductului Nabucco. Premierii acestor tari si presedintele Comisiei Europene au fost martorii semnarii acestui document, care înseamna, practic, momentul decisiv pentru demararea constructiei gazoductului. Reprezentantii celor cinci parteneri egali (cu câte 16,67%) din Consortiul Nabucco, Transgaz SA Medias (România), Botas (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria), OMW (Austria), MOL (Ungaria) si RWE (Germania), au fost prezenti si ei la parafarea importantului document.

Turcia a pus gaz pe foc

Semnarea acordului interguvernamental a fost asteptata cu emotii de statele implicate în acest proiect, create mai ales de conditiile dure puse de Turcia, tara care va gazdui cea mai mare parte a conductei si care a insistat ca 15% din gazul care urmeaza sa fie transportat prin Nabucco sa-l poata folosi pentru uz intern. În plus, Turcia a cerut taxe de tranzit exagerate si dreptul de a comercializa gazul dupa propria dorinta. În cele din urma a renuntat însa la aceste intentii, deschizând drumul pentru demararea proiectului. La rândul ei, Rusia a facut tot posibilul pentru a pune bete în roate proiectului Nabucco, încercând sa atraga sustinatori pentru proiectul rival, South Stream. Lansat în 2007, si avându-i ca actionari pe Gazprom (Rusia) si ENI (Italia), South Stream ar urma sa aiba o lungime de 900 de kilometri pe sub Marea Neagra, între Rusia si Bulgaria, unde se va ramifica, o data spre Austria si apoi spre Grecia si Italia. Capacitatea maxima este similara cu cea a lui Nabucco, adica 31 miliarde de metri cubi anual, iar costul estimat este între 10 si 15 miliarde de euro. Acest proiect a fost lansat de Rusia, ca raspuns la ideea Nabucco, însa nici el nu a fost lipsit de probleme. De pilda, Bulgaria, sustinatoare multa vreme a South Stream, a refuzat ideea de a împarti reteaua sa de gazoducte. Apoi, ENI, partenerul Gazprom, a cerut sa poata vinde gaz din conducta în tarile prin care aceasta va trece, dar s-a lovit de refuzul categoric al rusilor, care au oferit doar dreptul de a aduce gaz în Italia si un rol în gestionarea conductei. În plus, în ultimii ani, Rusia a depus eforturi mari pentru a acapara potentialii furnizori ai Nabucco. La sfârsitul lunii iunie, Gazprom a semnat un acord privind cumpararea de gaz din Azerbaidjan, un alt mare furnizor potential pentru Nabucco. Oficialii azeri au dat însa asigurari ca întelegerea cu Gazprom nu va împiedica furnizarea de gaze catre Nabucco. Totusi, Azerbaidjanul va avea suficiente gaze pentru Nabucco doar daca va reusi sa dea în exploatare noile zacaminte maritime Absheron, Babek si Umid, a anuntat la începutul lunii iunie vicepresedintele companiei petroliere de stat, Hoshbaht Yusifzade.

De asemenea, participarea altor doi potentiali furnizori de gaze din Marea Caspica, Uzbekistan si Kazahstan, este pusa sub semnul întrebarii, cele doua state gravitând în jurul Moscovei. Mai mult, Kazahstan a decis sa participe la un gazoduct Marea Caspica-Rusia. Gazprom a semnat deja mai multe acorduri cu Italia, Grecia, Bulgaria si Serbia pentru promovarea South Stream si este foarte aproape sa convinga Austria si Slovenia de oportunitatea acestui gazoduct.

Transgaz pregateste 500 milioane euro

Potrivit unui document oficial semnat de directorul general al Transgaz Medias, Ioan Rusu, si postat pe site-ul companiei, la Ankara s-a decis ca România sa beneficieze de 2,58 miliarde de metri cubi de gaze anual, capacitate pe care daca nu o va folosi în totalitate va avea dreptul sa o vânda. Conform aceluiasi document, Nabucco va ocoli Rusia si va tranzita Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, România, Ungaria si Austria, plecând de la Erzurum (Turcia) si ajungând pâna la Baumgarten (Austria). Valoarea totala estimata a investitiei este de opt miliarde de euro, românii trebuind sa participe cu 1,4 miliarde euro. Oficialii Transgaz Medias au dat deja asigurari ca vor acoperi 30% din aceasta suma din resurse proprii, restul urmând sa fie acoperit din credite bancare, contractate de Consortiul Nabucco, dar garantate de compania româneasca. Constructia Nabucco va fi demarata în 2011, urmând ca gazoductul sa fie pus în functiune în 2014. “Dupa semnarea Acordului Interguvernamental, în realizarea proiectului Nabucco vor urma celelalte etape si anume: încheierea de catre Consortiul Nabucco a acordurilor de sustinere a proiectului cu fiecare dintre statele participante, efectuarea lucrarilor de proiectare locala, demararea procesului de open season în vederea rezervarii de capacitate în conducta Nabucco”, sustine Ioan Rusu, directorul general al Transgaz SA Medias. La Ankara s-a stabilit si înfiintarea unei Corporatii pentru Dezvoltare în zona Caspica, organism care se va ocupa de achizitionarea gazului la nivel european.

OMV, partener cu Gazprom

OMV Gas & Power International este una dintre primele companii de comercializare si logistica a gazelor naturale din Europa Centrala. Crearea noii divizii Power (Energie – cu sucursala OMV Power International) este rezultatul lansarii în domeniul activitatilor energetice. În 2008, în cadrul diviziei Gas Supply, Marketing & Trading, OMV Gas & Power si EconGas au vândut 7.8 miliarde de metri cubi, iar Petrom Gas a vândut 5 miliarde metri cubi. Pe lânga furnizarea de gaze pentru Austria, conductele OMV transporta gaze naturale în Germania, Italia, Franta, Slovenia, Croatia si Ungaria. Cu 15 miliarde de metri cubi volume schimbate în 2008, Central European Gas Hub, apartinând OMV, a devenit una dintre cele mai importante trei platforme de gaze din Europa continentala. În 2007, grupul austriac si Gazprom au semnat un memorandum de întelegere privind colaborarea în privinta livrarilor de gaze rusesti catre Europa si pentru dezvoltarea unei unitati de stocare a gazelor în Austria. Astfel, Gazprom ar fi urmat sa preia o participatie la Hub-ul Central European de Gaz.

Pe de alta parte, OMV si Gazprom au anuntat proiecte comune de stocare a gazelor naturale, dar si în privinta unui proiect al firmei din Austria, privind constructia unei unitati de depozitare situata în apropierea centrului de la Baumgarten. Adica exact unde va ajunge gazul din Nabucco, cel care va “ocoli” Rusia.

MOL, acord cu rusii

MOL Plc. desfasoara operatiuni în Europa, Orientul Mijlociu, Africa si statele membre CSI, având peste 33.000 de angajati la nivel international. Compania detine cinci rafinarii complexe în Ungaria, Slovacia, Croatia si Italia. Grupul opereaza peste 1.500 de benzinarii în Europa si detine o retea de gazoducte de înalta presiune de peste 5.000 km în Ungaria. MOL activeaza în domeniul transportului si comercializarii de gaze naturale la nivel regional. În martie 2009, MOL si gigantul energetic rus Gazprom au semnat un acord de înfiintare a unei unitati subterane de gaz, în Ungaria. Noua entitate va fi detinuta în proportie de 50% de catre fiecare parte si va avea o capacitate totala de stocare de 1,3 miliarde metri cubi, precum si o capacitate zilnica de extractie de 15 milioane de metri cubi.

Transgaz, dans între Nabucco si South Stream

Compania Nationala de Transport Gaze Naturale Transgaz, cu sediul la Medias, a fost înfiintata în aprilie 2000, în urma separarii legale de vechea companie nationala de gaze naturale Romgaz. Statul român este actionar majoritar al Transgaz, cu 73,5%, Fondul Proprietatea fiind al doilea mare actionar cu 15%. 10% din actiuni au fost listate la bursa din România în ianuarie 2008 si 1,5% din actiuni au fost listate în mai 2009. În prezent, Transgaz opereaza peste 12.500 km de conducte si si-a propus în 2009 un profit net de peste 300 de milioane RON. Dupa întoarcerea de la Moscova, în luna mai 2009, ministrul Economiei, Adriean Videanu a prezentat proiectele discutate cu Gazprom, în domeniul energiei si al productiei, transportului si înmagazinarii de gaze. A anuntat chiar ca România ar putea prelua gaz direct de la Gazprom si sa renunte la intermediarii agreati de Moscova, WIEE si Imex Oil. În aceeasi perioada, vicepresedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev, a mai declarat ca gazoductul South Stream va tranzita zona economica a României de la Marea Neagra si ca acest proiect poate deschide noi posibilitati pentru livrari suplimentare în tara noastra.

Bulgarii de la BEH, în doua luntrii

Fosta Bulgargaz EAD, BEH este o societate mixta pe actiuni, detinuta în proportie de 100% de statul bulgar. Bulgartransgaz EAD, compania înfiintata din BEH EAD, este proprietarul si operatorul retelei de transport a gazelor naturale de pe teritoriul tarii pentru transportul gazelor spre Turcia, Grecia si Macedonia, incluzând si depozite subterane de gaze naturale. În luna mai a acestui an, BEH a semnat un acord cu Gazprom privind promovarea South Stream. Documentul stipuleaza termenii pentru crearea unei societati mixte care se vor ocupa de studiile de fezabilitate, design, constructia si operarea tronsoanelor din conducta South Stream de pe teritoriul Bulgariei. În cadrul acestei societati, Gazprom si BEH vor detine câte 50% din actiuni. Dupa semnarea acordului, presedintele bulgar, Gheorghi Parvanov, declara ca realizarea proiectelor privind asigurarea securitatii energetice fara participarea Rusiei este imposibila. “si Nabucco si South Stream sunt necesare pentru securitatea energetica europeana, tinând cont de cresterea prognozata a consumului de gaz pâna si dupa anul 2025”, afirma Pârvanov.

Botas întoarce spatele rusilor

Botas, companie turca de stat, a fost fondata în 1974, pentru a transporta titei din Irak în Golful Iskenderun. Având sediul la Ankara si 2.700 de angajati, Botas activeaza pe întreg teritoriul Turciei si opereaza eficient sistemele de titei si gaze naturale. Botas opereaza aproximativ 12.000 kilometri patrati de conducte de gaze naturale pe teritoriul tarii. Având si activitati de comercializare a gazelor naturale, prin intermediul a opt contracte de vânzare-cumparare încheiate cu diverse companii din sase tari, Botas a importat si vândut 38 miliarde de metri cubi gaze naturale în 2008, din care 5,2 miliarde de metri cubi au fost gaz natural lichefiat. Dupa un parteneriat strategic pe termen lung cu Gazprom, turcii mizeaza acum pe Nabucco, însa în cazul în care furnizorii de gaze pentru acest proiect nu se vor dovedi suficienti o reorientare spre gazul rusesc nu este exclusa de oficialii de la Ankara.

RWE AG, posibil mariaj cu Gazprom?

RWE Supply & Trading Germania este una dintre cele mai importante companii europene de electricitate si gaze naturale, situându-se printre cele mai mari cinci companii de utilitati din Europa. Grupul, înfiintat în 1998, activeaza în domeniul generarii, transportului, precum si în cel al distributiei si comercializarii energiei electrice si gazelor naturale. Cei 63.000 angajati ai grupului furnizeaza electricitate unui numar de 20 milioane de clienti si gaze naturale unui numar de 10 milioane de clienti.

În anul fiscal 2007, grupul a înregistrat un venit de 42,55 miliarde euro. Este ultimul venit în Consortiul Nabucco, fiind interesat sa sprijine proiectul, chiar daca Germania nu este tara de tranzit. În anii trecuti, au existat multe speculatii referitoare la intentiile Gazprom de a prelua RWE, sau anumite divizii ale companiei. Cele doua parti au negat de fiecare data. Apoi, RWE a semnat, recent, un acord cu guvernul din Turkmenistan, posibil furnizor de gaze pentru Nabucco, prin care i s-a oferit exploatarea zacamintelor turkmene si dreptul de a construi gazoducte. Pâna în prezent, gazele din Turkmenistan plecau spre Europa prin gazoductele rusesti.

Datele Nabucco:

tarile traversate: Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria

Furnizori: Azerbaidjan (confirmat), Turkmenistan (în curs de semnare), Iran (SUA se opun categoric), Irak (în negocieri)

Parteneri în joint-venture: OMV, MOL, Transgaz, Bulgargaz, Botas, RWE

Lungime: Aproximativ 3.300 km

Capacitatea maxima de transport: 31 miliarde metri cubi/an

Investitie estimata: 7,9 miliarde euro

Giuseppe Verdi si gazele

Prima întâlnire a partenerilor proiectului Nabucco a avut loc la Viena. Dupa discutii, membrii Consortiului – la acea vreme înca nu erau cooptati nemtii de la RWE, au mers la Opera de Stat unde au urmarit Nabucco, de Giuseppe Verdi. Au fost atât de impresionati încât, la cina, au decis ca numele proiectului sa fie Nabucco.

de Alin BOLBOS